Exclusiv Schimbare istorică în NATO: un general italian va prelua securitatea la Marea Neagră. „Un lider american ar menține focusul pe Rusia”

Securitatea în Marea Neagră și în Marea Mediterană va fi coordonată de Italia, după ce SUA au renunțat la șefia Comandamentului NATO din Napoli, în contextul reducerii implicării americane pe continentul european. Trei generali români cu experiență NATO ne explică efectele acestei decizii.

Securitatea NATO în Marea Neagră va fi coordonată de un general italian. FOTO: MAPN

În ultimele zile, la nivelul NATO au fost adoptate decizii esențiale, a căror influență se va resimți asupra apărării colective — inclusiv asupra securității teritoriului României și a capacității de descurajare în zona Mării Negre.

Există trei seturi de planuri strategice: primul acoperă Atlanticul și Zona Arctică, al doilea vizează regiunea Baltică și Europa Centrală, iar cel de-al treilea vizează regiunea Mediteranei și a Mării Negre.

Acest ultim plan este esențial pentru apărarea României, țara noastră fiind integrată în Planul Regional de Sud. Acesta este gestionat sub coordonarea operativă a Comandamentului Forțelor Întrunite (JFC) de la Napoli, structură NATO orientată strategic către flancul sudic și sud-estic al Alianței.

„În aceste zile, NATO a oficializat o restructurare majoră a responsabilităților la nivelul celor trei comandamente operaționale. Această reorganizare răspunde presiunilor ca Europa să își asume o responsabilitate sporită pentru propria apărare, vizând o distribuție mai echitabilă a sarcinilor între aliați. Astfel, conducerea Comandamentului Forței Întrunite (Joint Force Command) Napoli va fi transferată de la SUA către Italia, fapt considerat o schimbare istorică de paradigmă”, a scris, pe Facebook, generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.

Toma: „Un lider american la Napoli ar menține focusul pe contracararea Rusiei, un lider italian ar prioritiza nordul Africii”

Fostul general NATO susține că rămâne neclar modul în care această decizie va influența procesul de planificare, alocarea forțelor și instruirea în zona Mării Negre. „De asemenea, nu se cunoaște poziția României în timpul acestor negocieri. Orice «predare a ștafetei» de la SUA către un stat european ar trebui privită cu prudență, întrucât leadershipul american rămâne, în viziunea mea, un pilon central al garanției supreme de securitate.”

Generalul (r) a susținut pentru „Adevărul” că „noi va trebui să colaborăm cu un comandant italian care, probabil, va acorda o atenție sporită flancului sudic (Marea Mediterană). Italia are interese strategice vitale în «Sudul extins», fapt ce poate dilua atenția acordată regiunii Mării Negre. Fără ocuparea unei funcții importante la nivelul acestui comandament, pot apărea riscuri privind viabilitatea planurilor sau prioritizarea resurselor pentru România.”

„Un lider militar italian ar putea prioritiza instabilitatea din Nordul Africii și migrația, în timp ce un lider american la Napoli ar menține focusul pe contracararea Rusiei în Marea Neagră și Mediterana Orientală”, mai spune generalul. A avea o prezență importantă în acest comandament este crucial pentru a ne asigura că planurile de apărare ale României sunt viabile, exersate și gata de execuție, a concluzionat el.

Grecu: „Nu ar trebui să existe un efect negativ că s-a schimbat un american cu un italian”

Generalul Dan Grecu, ofițer care a avut misiuni în Afganistan, Irak, Eritreea și Etiopia și a fost decorat pe rând de Statele Unite ale Americii, ONU și NATO, actual președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, este de părere că schimbarea unui general american cu unul italian în comandamentul de la Napoli nu va avea consecințe negative pentru securitatea țării noastre.

„Nu vorbim doar despre acest comandament, căci sunt vreo cinci comandamente la care americanii renunță, și nu numai din Europa. Este semnalul de reducere a implicării Statelor Unite față de continentul european și de NATO în general, dar fără ca asta să însemne o retragere”, susține Dan Grecu.

Efectul pentru noi, că s-a schimbat un american cu un italian sau cu un francez ori cu altcineva, nu ar trebui să existe, arată generalul. De ce? „Pentru că la aceste comandamente se lucrează pe baza unor decizii politice luate în Consiliul Nord-Atlantic, care după aceea sunt transpuse în planurile făcute la nivelul Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa, de la Mons, și apoi merg în jos, către comandamentele de execuție”, explică el.

Grecu arată însă că întotdeauna a existat o diferență majoră între Marea Neagră și Marea Mediterană: „O perspectivă este cea a legislației internaționale. Știm că transferul unei nave militare din Marea Mediterană în Marea Neagră este supus Convenției de la Montreux, care impune limite de dimensiune și de timp de staționare. De aceea nici nu vedem în Marea Neagră nave militare americane, britanice sau italiene decât pentru exerciții, vizite, croaziere și așa mai departe. Nu pot să staționeze în Marea Neagră mai mult de un număr limitat de zile, în jur de 45.”

Pe de altă parte, Turcia are dreptul de a interzice acest tranzit de nave. „Și de aceea, până la urmă, disputa sau balanța strategică din punct de vedere naval a fost făcută întotdeauna între Turcia, ca membră NATO, și Rusia, pe vremea Războiului Rece inamicul comunist, acum agresorul din est”, arată Grecu.

Cine decide reacția NATO la ceea ce se întâmplă în Marea Neagră

Despre transferul unor funcții importante dinspre americani spre europeni s-a discutat însă și înainte de Trump, arată generalul. „În timpul administrației Trump au devenit realitate. Dar asta nu înseamnă o retragere americană. Nu cred că vor renunța, de exemplu, la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa. Sau nu vor renunța în niciun caz în viitorul apropiat.”

Și, practic, dacă se întâmplă ceva în Marea Neagră, unde se stabilește reacția? „Reacția se decide întotdeauna la nivelul Consiliului Nord-Atlantic. Deci decizia este întotdeauna una politică. Asta se întâmplă și la noi în țară. Decizia este una politică. În momentul în care politicul stabilește obiectivul, scopul final, strategia, acestea vor fi transpuse în planuri militare și, din acel moment, intră militarii în acțiune.”

Este adevărat, pe de altă parte, spune specialistul, că militarii consiliază factorul politic înainte de luarea deciziei. „Statele sunt reprezentate de conducătorii statului, președinte/prim-ministru. Logic este ca aceștia să meargă consiliați de către propriile structuri pe care le au. Fie că este vorba de ministrul de externe, atunci când este vorba de relații internaționale, fie că este vorba de partea militară, atunci când este vorba despre probleme militare.”

Bălăceanu: „Pentru situații de criză trebuie să se aplice planurile regionale și aici contează implicarea SUA”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles și a fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, este de părere că nu vor fi efecte negative pentru securitatea României:

„Nu cred că putem vorbi de așa ceva, pentru că, spre exemplu, comandantul componentei Forței Terestre de la Izmir rămâne un general american. Pe de altă parte, grupul de luptă din Bulgaria este condus de Italia. Cum grupul de luptă din România e condus de Franța, ca atare principala responsabilitate a Italiei, legată de zona de est, o reprezintă sud-estul Europei, ținând seama că, alături de Franța, dă baza posturii de apărare și descurajare a NATO prin națiunile-cadru pentru cele două grupuri de luptă.”

Aceste schimbări, spune generalul, până la urmă sunt necesare din perspectiva încredințării misiunii principale de apărare a teritoriului Europei europenilor. „De altfel, și corpurile de reacție rapidă, și iată, tot în contextul acestor idei, sunt conduse de generali europeni. Ori Italia are un corp de reacție rapidă, cum, de altfel, și Franța are două corpuri de reacție rapidă, cel francez și Eurocorpul. Și, dintr-o asemenea perspectivă, poate lucrurile sunt mai ușor de rezolvat, ținând seama că, pentru situații de criză, trebuie să se aplice planurile regionale și vorbim de planurile regionale de apărare și descurajare; aici este important ca Statele Unite să își mențină contribuția”, detaliază Bălăceanu.

Prezența a o mie sau două mii de militari americani pe teritoriul României sau al Bulgariei nu reprezintă aplicarea planurilor regionale, subliniază generalul. „Nici vorbă. Când vorbim de planuri regionale de apărare și descurajare, vorbim de zeci de mii, chiar de sute de mii de militari. Aici este esența problemei și esența respectării angajamentului Statelor Unite.”