RETROSPECTIVĂ Un an de la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi: Noviciok, realitate alternativă, agenţi FSB deconspiraţi şi represiune
0
La un an de la otrăvirea lui Navalnîi, Rusia continuă să deturneze atenţia de la acuzaţiile care i se aduc cerând dovezi din partea Occidentului.
La 20 august 2020, Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al preşedintelui rus Vladimir Putin, s-a simţit rău şi a intrat în comă la bordul avionului cu care se întorcea de la Tomsk la Moscova. Avionul a aterizat de urgenţă la Omsk, la aproape 900 de kilometri de Tomsk, iar opozantul rus a fost preluat cu o ambulanţă şi transportat la spital. Imaginile cu Navalnîi rămas inert au îngrozit o lume întreagă şi au ridicat suspiciuni fireşti la adresa lui Putin. Dacă ar fi murit, Navalnîi nu ar fi fost primul critic al regimului decedat în circumstanţe neclare în Rusia lui Putin, cazurile fiind destul de multe, de la jurnalista Anna Politkovskaia până la fostul vicepremier Boris Nemţov şi mai recent opozantul Nikita Isaev, dar uciderea sa parcă era de neconceput, peste limita suportabilului.
Familia şi colaboratorii lui Navalnîi nu aveau nicio îndoială: opozantul fusese otrăvit în timpul deplasării la Tomsk, efectuată în perspective electorale. Antecedentele existau, cum ar fi un atac cu substanţe chimice la 27 aprilie 2017 şi o tentativă de otrăvire în închisoare în iulie 2019, iar o fotografie cu Navalnîi bând ceai la o cafenea din aeroport înainte de zbor a dat greutate acestei ipoteze. Însă substanţa descoperită în corpul opozantului avea să provoace un nou şoc.
Navalnîi preluat de pe aeroportul din Omsk FOTO NY Times
Înspăimântată de ideea morţii soţului ei şi neîncrezătoare într-un sistem sanitar care poate fi corupt cu uşurinţă de regim, Iulia Navalnaia a cerut o evacuare medicală în străinătate. După două zile de dispute cu conducerea spitalului şi de presiuni asupra autorităţilor, Aleksei Navalnîi era scos din Rusia cu un avion medical închiriat de ONG-ul Cinema for Peace şi internat la Spitalul Charite din Berlin, Germania. A ieşit din comă la 7 septembrie, iar o săptămână mai târziu s-a ridicat din pat şi a publicat primul mesaj pe reţelele sociale, singurul spaţiu din care îşi poate duce deocamdată lupta împotriva Kremlinului: „Mi-e dor de voi. Încă nu pot face nimic singur, dar ieri am reuşit să respir singur toată ziua. Nu am primit niciun ajutor extern, nici măcar ventilaţia mecanică din gât. Mi-a plăcut”. La 22 septembrie, Navalnîi a fost externat şi şi-a început recuperarea medicală, dar şi vânătoarea celor care au încercat să-l bage în mormânt.
Prima fotografie după ieşirea din comă FOTO Instagram
Probe fără echivoc
Între timp, otrăvirea nu mai era o ipoteză, ci un fapt. Potrivit unor analize efectuate în Gemania şi confirmate de laboratoare militare din Franţa şi Suedia, Aleksei Navalnîi fusese intoxicat cu un agent neurochimic din gama Noviciok. Este vorba de o otravă extrem de periculoasă concepută în secret de sovietici, pentru uz militar, în prima parte a deceniului 1970-1980 şi moştenită de ruşi. Înainte de Navalnîi, un agent neurochimic din gama Noviciok îl vizase la 4 martie 2018 în liniştitul oraş Salisbury, din sudul Angliei, pe fostul agent GRU (serviciu secret al armatei ruse) şi colaborator al MI6 (serviciu secret britanic) Serghei Skripal. A fost vorba de primul atac chimic comis pe teritoriul unei ţări europene după cel de-al Doilea Război Mondial. Dacă iţele cazulului Skripal au dus către GRU, cele din cazul Navalnîi au dus către FSB, fostul KGB.
Avem „probe fără echivoc” că Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din gama Noviciok, a anunţat la 2 septembrie Guvernul german. „Studiile clinice indică faptul că pacientul a fost otrăvit cu o substanţă din grupul de inhibitori ai colinesterazei”, a precizat Spitalul Charite din Berlin.
Uniunea Europeană, NATO şi marile puteri occidentale au cerut Rusiei să efectueze o anchetă „transparentă şi completă” şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
O nouă otrăvire cu Noviciok era de neacceptat. „Vom arăta clar că nu acceptăm în calitate de democraţi punerea în primejdie a vieţii unor politicieni de opoziţie”, a declarat vicecancelarul Olaf Scholz.
La 6 octombrie, Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a confirmat găsirea unei substanţe de tip Noviciok în corpul lui Aleksei Navalnîi. Luând act de constatarea OIAC, Uniunea Europeană (UE) a recurs la instrumentul de sancţiuni, interzicând călătoriile pe teritoriul său şi îngheţând activităţile, mai ales financiare, pentru şase oficiali ruşi şi Institutul de Stat pentru Cercetări Ştiinţifice în domeniul Chimiei şi Tehnologiei Organice.
Eforturi pentru o realitate alternativă
Pusă în faţa dovezilor, Rusia lui Putin a răspuns, ca întotdeauna, cu „nu”. În timp ce nega totul, intensifica campania de defăimare a lui Navalnîi, lansa insinuări, se victimiza, evita deschiderea unei anchete şi elimina probe incriminatoare la adresa sa, după cum arată echipa opozantului în diverse materiale video.
Lupta dintre Navalnîi şi Putin în imaginaţia unui susţinător al opozantului rus FOTO EPA-EFE
Conducerea Spitalului de Ugenţă Nr. 1 din Omsk, unde a fost internat iniţial Navalnîi, şi autorităţile medicale regionale au respins varianta otrăvirii, susţinând că testele lor nu arată prezenţa unor inhibitori de colinisterază. Cauza probabilă: o tulburare metabolică. Aleksandr Sabaev, toxicologul şef al regiunii Omsk, s-a aventurat în a enumera pentru presa fidelă Kremlinului o mulţime de factori posibili ai îmbolnăvirii bruşte a opozantului: poate vremea, poate stresul, poate oboseala, poate „un abuz de alcool de care noi nu avem cunoştinţă”, poate o combinaţie între astea toate. Dintre toţi aceşti factori înşiruiţi, aparatul de dezinformare al lui Putin a insistat pe alcool, în intenţia de a mai adăuga o etichetă pentru Navalnîi, şi anume de „beţiv”, pe lângă „fascist” şi „trădător plătit din Vest”, sau „agent CIA”, aşa cum a tot repetat Kremlinul.
În paralel, statul rus susţinea că ar fi victima unui complot occidental. După îndemnurile cancelarului Angela Merkel şi şefului diplomaţiei europene Josep Borrell la o „anchetă transparentă”, Veaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, a anunţat sesizarea Comisiei de Securitate a forului pe care îl conduce pentru a stabili dacă nu cumva Rusia se confruntă cu o „provocare din partea Germaniei şi altor ţări din Uniunea Europeană”, acuzate că ar fi încercat „să submineze starea de sănătate a unui cetăţean rus pentru a crea tensiuni în Rusia”. La 14 septembrie, într-un dialog cu preşedintele francez Emmanuel Macron, Vladimir Putin a sugerat că Aleksei Navalnîi s-a otrăvit singur. La 25 septembrie, MAE rus continua discursul lui Volodin, vorbind despre o „nouă punere în scenă care are ca temă imaginară utilizarea armei chimice, de această dată nu în Siria sau în Marea Britanie, ci în Rusia”. Apoi, în noiembrie, Moscova ridica teoria complotului la un alt nivel, pretinzând că „pacientul de la Berlin”, aşa cum era numit în sens depreciativ Navalnîi de către Putin şi acoliţii săi, a fost otrăvit cu Noviciok în avionul care l-a transportat în Germania.
Presată să deschidă o anchetă, conducerea de la Moscova considera că nu e cazul. Şi, cu toate că spunea ca nu e cazul, arunca vina pe germani că ar obstrucţiona-o în acest sens nefurnizându-i anumite informaţii. Un tribunal rus a respins o plângere a echipei lui Navalnîi în care Comitetul de Anchetă, responsabil de investigarea potenţialelor crime majore, este acuzat de inacţiune în legătură cu o tentativă de asasinat.
Întâmplări ciudate la Omsk
Între timp, presa neafiliată Kremlinului descoperea că Spitalul de Urgenţă Nr. 1 din Omsk era vizitat frecvent de agenţi FSB şi trecea printr-un amplu proces de transformări, de la demisii neaşteptate până la promovări îndoielnice. Doi medici au murit subit la începutul acestui an, şi anume Serghei Maksimişin, şeful adjunct de la terapie intensivă, şi Rustam Aghişev, şeful secţiei de traumatologie şi ortopedie. Cauzele oficiale: infarct, respectiv atac cerebral.
Site-ul rus de invetigaţii The Insider, catalogat între timp „agent străin”, rezumă astfel reacţia statului rus în cazul Navalnîi: „Kremlinul s-a încurcat în versiunile despre otrăvirea lui Navalnîi. Nu a fost otrăvit! A fost otrăvit dar nu cu Noviciok! A fost otrăvit cu Noviciok dar nu de-al nostru! A fost de-al nostru dar l-a băut el insuşi!”.
Pe urmele echipei de asasini
La 1 octombrie, într-un interviu acordat publicaţiei germane „Der Spiegel”, Aleksei Navalnîi a denunţat inacţiunea justiţiei ruse şi l-a acuzat direct pe Vladimir Putin că el este cel care a dat ordin să fie ucis cu Noviciok. La mijlocul lui decembrie, o anchetă marca The Bellingcat, elaborată împreună cu The Insider, CNN şi „Der Spiegel”, arată că Navalnîi era urmărit încă din 2017 de o echipă clandestină a FSB pentru a fi eliminat fizic. Ancheta dezvăluie cel puţin opt participanţi la operaţiune, unii dintre ei specializaţi în substanţe toxice. Aceşti agenţi l-au supravegheat pe Navalnîi în 37 de deplasări şi au încercat să treacă la acţiune de cel puţin două ori până la Tomsk. Agenţii erau deconspiraţi în toată splendoarea lor, de la nume la poze. Unii dintre ei s-au trezit chiar la uşa apartamentului cu reporteri curioşi. „Ştiu cine a vrut să mă omoare, ştiu unde trăiesc, ştiu unde lucrează, le ştiu numele reale şi pseudonimele, am fotografii cu ei”, spune Navalnîi într-o înregistrare video foarte populară pe YouTube.
Echipa de asasini FOTO Bellingcat
De obicei vocal, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov şi-a anulat conferinţele zilnice de presă în 15 şi 16 decembrie, iar aparatul de propagandă şi dezinformare al lui Putin a tăcut, cu excepţia RT, care a încercat să pună la îndoială investigaţia. O săptămână mai târziu, Aleksei Navalnîi prindea în capcană un agent expus în anchetă, pe Konstantin Kudriavţev, şi obţinea detalii despre operaţiunea care l-a vizat la Tomsk. Dându-se drept un oficial de rang înalt din spionaj însărcinat cu elucidarea unor aspecte ale faptelor petrecute la Tomsk şi la Omsk, Navalnîi a reuşit să obţină o mărturie de 49 de minute de la acest agent responsabil de partea de curăţare. În convorbire, Kudriavţev spune că otrava a fost pusă în lenjeria de corp şi că planul era să moară în timpul zborului spre Moscova. În opinia sa, opozantul a supravieţuit datorită aterizării de urgenţă şi personalului medical care a acordat primul ajutor la sol. Evident, FSB a respins autenticitatea discuţiei, catalogând-o drept „o provocare pregătită cu sprijinul serviciilor secrete străine”.
Represiune până la capăt
Aleksei Navalnîi şi-a tot cerut hainele pe care le purta în avion, dar în zadar. Ba mai mult, întors în ţară, la 17 ianuarie anul acesta, a fost arestat pe aeroport şi condamnat în mai puţin de o lună la doi ani şi jumătate de închisoare într-o colonie penitenciară pentru încălcarea eliberării conditionate într-un dosar de deturnare de fonduri datând din 2014. Navalnîi neagă acuzaţiile aduse împotriva sa în acest dosar, apreciind că sunt fabricate în scopul de a-l elimina de pe scena politică. Sosirea sa în Rusia a fost urmată de publicarea unui documentar despre palatul secret al lui Putin de la Marea Neagră şi de proteste uriaşe în peste 100 de oraşe din întreaga ţară. Autorităţile au răspuns în forţă, arestând cel puţin 5.300 de manifestanţi în 88 de oraşe, un bilanţ record de reţineri în cursul unor proteste în Rusia. Preşedintele american Joe Biden, Emmanuel Macron şi alţi lideri occidentali au considerat „inacceptabilă” arestarea lui Navalnîi şi au cerut eliberarea sa „imediată”. Congresul SUA şi UE au adoptat noi sancţiuni. Însă Moscova a răspuns la rândul ei cu sancţiuni şi a continuat cu actele de reprimare pe plan intern.
Arestări record în Rusia
Clasată iniţial „agent străin”, apoi „extremistă şi teroristă”, la rang de al-Qaeda, Fundaţia anticorupţie a lui Navalnîi a fost interzisă în Rusia. Cele 37 birouri regionale s-au autodizolvat pentru a evita extinderea măsurilor represive asupra membrilor săi. Autorităţile au găsit, însă, alte căi pentru ai se răfui cu ei. Mai mulţi apropiaţi ai lui Navalnîi, printre care fratele său Oleg, activista Liubov Sobol şi purtătoarea sa de cuvânt Kira Iarmîş, au fost condamnaţi pentru că ar fi incitat la încălcarea măsurilor anti-COVID-19. Aceste condamnări survin totodată înainte de alegerile legislative din septembrie, cu prilejul cărora Vladimir Putin caută să elimine orice formă de opoziţie.
Miting pro-Navalnîi reprimat la Moscova FOTO EPA-EFE
La rândul său, Aleksei Navalnîi riscă o nouă condamnare, de această dată la trei ani de închisoare, pentru „atingeri aduse identităţii şi drepturilor cetăţenilor ruşi”. De neimaginat într-o ţară normală! Comitetul de Anchetă susţine că Navalnîi a înfiinţat o organizaţie care a încălcat drepturile ruşilor. Fondul de luptă împotriva corupţiei a „incitat cetăţenii să comită acte ilicite”, în special „cerându-le să participe la adunări neautorizate”, susţine acest organ considerat de mulţi drept un instrument de represiune al regimului Putin.
Minciuna are picioare scurte
Însă echipa lui Navalnîi nu se lasă descurajată. Într-o nouă investigaţie, intitulată „Adevărul complet despre otrăvirea lui Navalnîi”, prezintă dovezi despre felul în care regimul Putin a încercat să-şi şteargă urmele în cazul otrăvirii opozantului şi să întoarcă situaţia în favoarea sa. Investigaţia, publicată de YouTube, arată că autorităţile au minţit în privinţa inhibitorului de colinisterază, deoarece acesta se regăseşte şi în dosarul medical al lui Navalnîi făcut la Omsk, dar ascuns publicului în forma sa autentică, deconspiră un alt nume implicat în operaţiunea de otrăvire, pe coordonatorul echipei, Valeri Suharev, demontează realitatea paralelă pe care o face statul rus prin negări şi insinuări şi ajunge la o concluzie dură: „Preşedintele Rusiei a dat ordin pentru otrăvirea principalului său opozant politic cu o armă chimică interzisă: Noviciok”. Mai mult decât atât, autorii investigaţiei au constatat că membri ai echipei FSB care s-a aflat pe urmele lu Navalnîi apar implicaţi în cel puţin o operaţiune otrăvire şi două decese. Este vorba despre otrăvirea opozantului Vladimir Kara Murza şi decesele politicianului Nikita Isaev şi scriitorului Dmitri Bîkov. Nikita Isaev, un critic al lui Putin, a murit pe 16 noiembrie 2019, la vârsta 41 de ani, în trenul cu care se întorcea de la Tambov la Moscova. Cauza oficială: infarct. Isaev era o stea în ascensiune a opoziţiei ruse. „Nu caută terorişti, nu desconspiră spioni, ci omoară cetăţeni ruşi şi asta e grav”, acuză echipa lui Navalnîi, amintind că la fel proceda Hitler prin intermediul Gestapo.
La un an de la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, MAE rus a cerut din nou dovezi din partea Germaniei. Însă echipa opozantului afirmă că dovezile sunt în Rusia şi conducerea de la Moscova le ascunde de public.
Se încarcă comentariile...
