Reacţia Rusiei după activarea scutului antirachetă de la Deveselu: între ameninţări şi victimizare
0Rusia consideră sistemul de apărare antirachetă american instalat în România drept o ameninţare şi ia în calcul, ca măsură de retorsiune, inclusiv renunţarea la Tratatul pentru reducerea armelor nucleare strategice (START).
„Ar fi, în mod clar, o măsură extremă. Sper că nu se va ajunge la aşa ceva. În momentul ratificării ultimului tratat START, Parlamentul rus şi-a exprimat rezerve, prevăzând chiar că Rusia ar putea părăsi tratatul în cazul mobilizării unor elemente din scutul antirachetă american în Europa de Est“, a declarat Viktor Ozerov, preşedintele Comitetului pentru apărare şi securitate din Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), citat de Sputnik.
Potrivit lui Ozerov, aceste „măsuri extreme“ ar putea fi luate dacă Rusia consideră că mobilizarea unor elemente din sistemul de apărare antirachetă „este ireversibilă şi reprezintă o ameninţare reală pentru securitatea“ sa.
Totodată, senatorul rus a anunţat că Statul Major al Federaţiei Ruse, Consiliul de Securitate şi preşedintele Vladimir Putin pregătesc un set de „măsuri de retorsiune“, printre care utilizarea unor sisteme de rachete antiaeriene S-400 Triumph în Kaliningrad, precum şi crearea unor unităţi militare de reacţie în alte regiuni ale Rusiei.
„Răspunsul trebuie să ţină cont mai puţin de cantitate şi mai mult de calitate“, a apreciat senatorul rus.
Scutul antirachetă de la Deveselu, început în 2013 şi finalizat în decembrie anul trecut, în urma unei investiţii de aproximativ 800 de milioane de dolari, a devenit operaţional joi.
Lansat în 2010, proiectul scutului antirachetă global al NATO, dezvoltat în special cu tehnologie americană, vizează mobilizarea unor sisteme de apărare în România şi Polonia, a unui radar puternic în Turcia şi a patru nave, dotate cu sisteme antiaeriene Aegis, la Rota, în Spania.
Semnat în aprilie 2010 de preşedintele american Barack Obama şi fostul său omolog rus Dmitri Medvedev, tratatul START prevede un număr maxim de 1.550 de focoase nucleare pentru fiecare ţară, adică o reducere cu 30% în comparaţie cu 2002.
Analist rus: România ar putea fi victima unui război nuclear
Foto
Scutul antirachetă dezvoltat de NATO în Europa de Est ar putea duce la un război nuclear, iar România ar putea fi una dintre victime, avertizează, pe de altă parte, analistul rus Konstantin Bogdanov, într-un comentariu publicat joi pe portalul Lenta.ru şi preluat de „The New York Times“.
„Elementele antirachetă din Europa de Est ar putea duce la o accelerare pe panta alunecoasă a războiului nuclear“, scrie Bogdanov, potrivit NYT.
Elementele scutului vor deveni, inevitabil, ţinte prioritate în cazul unui război nuclear, posibil char ţinte pentru atacuri preventive, susţine expertul rus. Ţări precum România, care găzduiesc sisteme antirachetă americane, ar putea fi singurele victime, iar Statele Unite să se împace apoi cu Rusia „deasupra ruinelor fumegânde ale elementelor est-europene ale scutului antirachetă“, adaugă Bogdanov, citat de news.ro.
Isterie la Moscova
Baza din România reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Rusiei, declara joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timp ce avea loc ceremonia oficială de la Deveselu.
„Am spus de când a început această poveste că experţii noştri sunt convinşi că dezvoltarea sistemului antirachete balistice ridică o anumită ameninţare la adresa Federaţiei Ruse“, a subliniat Peskov.
„Întrebarea nu este dacă vor fi sau nu luate contramăsuri, sunt deja luate măsuri pentru a menţine securitatea Rusiei la un nivel necesar. Încă de la început am spus că, în opinia experţilor noştri, scutul antirachetă reprezintă o ameninţare la adresa statului nostru“, a insistat oficialul de la Kremlin, potrivit news.ro.
Anterior, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului rus de Externe declara la rândul său că sistemul antirachetă vizează izolarea Rusiei şi avertiza că va duce la o deteriorare a situaţiei deja dificile dintre Moscova şi NATO.
„Aceste decizii ale NATO nu pot decât să exacerbeze o situaţie deja dificilă“, a spus oficialul rus, precizând că măsura va submina eforturile de reparare a relaţiilor dintre Rusia şi Alianţă.
La rândul său, reprezentantul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a apreciat că baza de la Deveselu generează riscuri considerabile la adresa securităţii ruse şi ar trebui privită în corelaţie cu alte acţiuni SUA şi NATO care au consecinţe negative asupra stabilităţii strategice şi securităţii internaţionale.
„Operaţionalizarea bazei de la Deveselu este un nou pas într-o serie de măsuri care duc la riscuri considerabile la adresa securităţii Federaţiei Ruse“, le-a spus oficialul reporterilor ruşi, relatează agenţia de stat TASS, citată de news.ro. „Instalarea bazei americane de apărare antirachetă în România nu ar trebui privită izolat, ci în relaţie cu alte acţiuni ale SUA şi NATO care au consecinţe negative asupra stabilităţii strategice şi securităţii internaţionale. În special, trebuie luate în calcul toate eforturile americane ce vizează crearea unui sistem global de apărare antirachetă, cu un segment european activ şi parţial mobil. Pe lângă sistemele terestre Aegis Ashore, acesta include platforme navale, care avansează activ, în prezent, către apele de la graniţa Rusiei“, a insistat diplomatul rus.
„De asemenea, nu putem ignora corelarea strategică a proiectului american antirachetă cu aşa-numitul program «Prompt Global Strike» şi dorinţa Washingtonului de a avea mână liberă în privinţa unei posibile desfăşurări de arme în spaţiu. Mai mult, prin desfăşurarea la facilităţile Aegis Ashore a lansatoarelor universale MK41, capabile să lanseze rachete cu rază medie de acţiune, Statele Unite subminează grav Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare“ (INF), a continuat Gruşko.
„Asigurările la nivel declarativ că sistemul antirachetă al SUA şi NATO nu vizează Rusia nu ne pot convinge. Putem să le vedem valoarea, de exemplu, prin faptul că Statele Unite şi NATO nu sunt dispuse să ia în calcul acordurile internaţionale obţinute privind programul nuclear iranian, în cadrul dezvoltării aşa-zis adaptive a sistemului de apărare antirachetă. Aşa-numita «ameninţare nucleară iraniană» a fost prezentată anterior ca principalul motiv pentru crearea“ scutului antirachetă, a mai spus Gruşko.
Putin: Scutul din România, un element din capacitatea nucleară americană implantat în Europa
Scutul antirachetă american nu este un sistem de apărare, ci un element din capacitatea nucleară americană implantat în Europa, a reacţionat preşedintele rus Vladimir Putin vineri, a doua zi de la activarea bazei de la Deveselu.
Potrivit preşedintelui rus, citat de Sputnik, mobilizarea, în mod unilateral, a unui element antirachetă american în România sfidează îngrijorările Rusiei.
Vladimir Putin a subliniat că nu există nicio ameninţare nucleară din partea Iranului şi că Moscova a propus Washingtonului să coopereze în acest dosar, dar Statele Unite au refuzat.
Mobilizarea sistemului antirachetă reprezintă o nouă măsură de dezechilibrare a securităţii internaţionale, dar şi lansarea unei noi curse a înarmării, apreciază liderul de la Kremlin.
În acest context, „Moscova este obligată să ia măsuri de contracarare a ameninţărilor legate de instalarea unor sisteme americane în apropiere de frontierele sale“, a avertizat Putin.
În mod paradoxal, liderul rus a declarat că Moscova nu se va lăsa antrenată într-o cursă a înarmării, dar va face orice pentru menţinerea echilibrului strategic şi pentru evitarea conflictelor de mare amploare.
Într-un editorial pentru „Adevărul“ publicat joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat România cu ocazia activării bazei de la Deveselu, a dat asigurări că sistemul antirachetă instalat la Deveselul este de apărare şi nu reprezintă vreun pericol pentru Rusia.
„Proiectilele pe care le folosim nu conţin explozibili, ci funcţionează ca un «pumn» pentru ţintele din cer. Cu alte cuvinte, noi nu le putem utiliza în scop ofensiv“, a precizat Stoltenberg.
„Le-am comunicat în mod repetat acest lucru autorităţilor ruse. Cu toate acestea, Rusia a refuzat propunerile NATO de cooperare în domeniul apărării antirachetă, inclusiv de stabilire a unor centre comune şi a unui regim pentru asigurarea transparenţei în privinţa apărării antirachetă. În 2013, Moscova a renunţat unilateral la dialogul cu NATO pe această temă“, a subliniat el.
O reacţie similară a venit şi din partea Departamentului american al Apărării.
Într-un comunicat oficial, Pentagonul precizează că sistemul antirachetă instalat în România nu este îndreptat împotriva rachetelor balistice ruseşti.
„Este important să continuăm cooperarea cu Rusia pentru a asigura stabilitatea regional şi securitatea la nivel internaţional. Vom asigura Moscova că sistemul nostru de apărare antirachetă din Europa nu este capabil să să intercepteze rachetele balistice intercontinentale ruse“, se arată în comunicat.
Joi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a reiterat că scutul antirachetă NATO nu reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că acest sistem va face atât Europa, cât şi România mai sigură, însă are doar un caracter defensiv, nefiind îndreptat împotriva niciunui alt stat.
Se încarcă comentariile...
