Putin: Scutul din România, un element din capacitatea nucleară americană implantat în Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scutul antirachetă din România nu este un sistem de apărare, ci un element din capacitatea nucleară americană implantat în Europa, a reacţionat preşedintele rus Vladimir Putin vineri, a doua zi de la activarea bazei de la Deveselu.

Potrivit preşedintelui rus, citat de Sputnik şi Tass, mobilizarea, în mod unilateral, a unui element antirachetă american în România sfidează îngrijorările Rusiei.

„Ultimele evoluţii sugerează că situaţia nu se schimbă în bine. Din nefericire se agravează, având în vedere mobilizarea unei staţii radar în România, ca element al scutului american antirachetă“, a declarat Putin.

Vladimir Putin a subliniat că nu există nicio ameninţare nucleară din partea Iranului şi că Moscova a propus Washingtonului să coopereze în acest dosar, dar Statele Unite au refuzat.

„Să ne amintim că, în urmă cu doar câţiva ani, toţi oponenţii noştri spuneau pe o singură voce că partenerii noştri din Occident, din Europa şi Statele Unite, aveau nevoie de un sistem antirachetă pentru a contracara rachetele şi ameninţarea nucleară iraniene. Unde sunt aceste ameninţări nucleare din partea Iranului acum? Lipsesc. Însă crearea sistemului antirachetă continuă“, a spus Putin.

„Am discutat mult despre îngrijorările noastre, cooperarea propusă şi acţiunea comună cu partenerii americani. Toate acestea au fost respinse, în fapt“, a susţinut preşedintele rus.

„După retragerea unilaterală a Statelor Unite din tratatul privind rachetele antibalistice, care a fost clar primul pas către încercarea de a perturba echilibrul strategic al forţelor la nivel mondial, aceasta este a doua lovitură dată sistemului securităţii internaţionale, şi anume crearea condiţiilor în vederea încălcării Tratatului INF“, a apreciat Vladimir Putin.

„Dacă, folosindu-şi capacităţile media în lume, ei sunt în continuare capabili să inducă în eroare pe cineva să creadă că (sistemul) nu ameninţă Rusia sau că este doar un sistem defensiv, nimeni de la această masă, la această şedinţă nu va fi indus în eroare de ei“, a subliniat liderul de la Kremlin.

„Nici vorbă de aşa ceva, acesta nu este un sistem defensiv, el face parte din potenţialul strategic nuclear american adus la periferie“, a continuat Putin.

Mobilizarea sistemului antirachetă reprezintă o nouă măsură de dezechilibrare a securităţii internaţionale, dar şi lansarea unei noi curse a înarmării, apreciază liderul de la Kremlin.

În acest context, „Moscova este obligată să ia măsuri de contracarare a ameninţărilor legate de instalarea unor sisteme americane în apropiere de frontierele sale“, a avertizat el.

În mod paradoxal, liderul rus a declarat că Moscova nu se va lăsa antrenată într-o cursă a înarmării, dar va face orice pentru menţinerea echilibrului strategic şi pentru evitarea conflictelor de mare amploare.

Într-un editorial pentru „Adevărul“ publicat joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat România cu ocazia activării bazei de la Deveselu, a dat asigurări că sistemul antirachetă instalat la Deveselul este de apărare şi nu reprezintă vreun pericol pentru Rusia.

„Proiectilele pe care le folosim nu conţin explozibili, ci funcţionează ca un «pumn» pentru ţintele din cer. Cu alte cuvinte, noi nu le putem utiliza în scop ofensiv“, a precizat Stoltenberg.

„Le-am comunicat în mod repetat acest lucru autorităţilor ruse. Cu toate acestea, Rusia a refuzat propunerile NATO de cooperare în domeniul apărării antirachetă, inclusiv de stabilire a unor centre comune şi a unui regim pentru asigurarea transparenţei în privinţa apărării antirachetă. În 2013, Moscova a renunţat unilateral la dialogul cu NATO pe această temă“, a subliniat el.

O reacţie similară a venit şi din partea Departamentului american al Apărării.

Într-un comunicat oficial, Pentagonul precizează că sistemul antirachetă instalat în România nu este îndreptat împotriva rachetelor balistice ruseşti.

„Este important să continuăm cooperarea cu Rusia pentru a asigura stabilitatea regional şi securitatea la nivel internaţional. Vom asigura Moscova că sistemul nostru de apărare antirachetă din Europa nu este capabil să să intercepteze rachetele balistice intercontinentale ruse“, se arată în comunicat.

Scutul antirachetă de la Deveselu, început în 2013 şi finalizat în decembrie anul trecut, în urma unei investiţii de aproximativ 800 de milioane de dolari, a devenit operaţional joi.

Lansat în 2010, proiectul scutului antirachetă global al NATO, dezvoltat în special cu tehnologie americană, vizează mobilizarea unor sisteme de apărare în România şi Polonia, a unui radar puternic în Turcia şi a patru nave, dotate cu sisteme antiaeriene Aegis, la Rota, în Spania.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite