Propaganda rusă spune că Bill Clinton l-a asigurat pe Elțîn că NATO nu va fi o amenințare pentru Rusia. Ce trece sub tăcere Moscova

Agenția de stat rusă Tass, parte a propagandei Moscovei, readuce în discuție, în marja summit-ului aniversar al NATO de la Washington, informația că în 1997, în cadrul unei întâlniri cu omologul său american Bill Clinton, fostul președinte rus Boris Elțîn a calificat drept o greșeală extinderea NATO spre est, iar acesta din urmă, la rândul său, a asigurat că Alianța Nord-Atlantică nu va reprezenta o amenințare pentru Rusia.

Tass precizează că acest lucru reiese din documente declasificate ale guvernului american, publicate de organizația americană National Security Archive, instituție non-guvernamentală, non-profit, de cercetare și arhivă situată în campusul Universității George Washington din Washington, D.C, fondată în 1985.

Potrivit documentelor citate de agenția rusă, Elțîn i-ar fi spus lui Clinton la întâlnirea din Finlanda: "Poziția noastră nu s-a schimbat. Avansul NATO spre est este în continuare o greșeală. Sunt gata să închei un acord cu NATO nu pentru că îmi doresc acest lucru, ci pentru că este un pas forțat. Nu există altă soluție pentru astăzi", a subliniat Elțîn. "Dar un lucru este foarte important: extinderea nu trebuie să afecteze fostele republici sovietice", a subliniat el. - Nu pot semna niciun acord fără o astfel de formulare. În special Ucraina".

De asemenea, potrivit documentelor, Elțîn s-a oferit să încheie un "gentleman's agreement verbal" prin care fostele republici sovietice să nu adere la NATO. Înțelegerile ar fi fost confidențiale.

Clinton ar fi răspuns: "Dacă vă amintiți, v-am spus la ultima noastră întâlnire că încerc să creez un nou NATO care să nu fie o amenințare pentru Rusia, ci să permită Statelor Unite și Canadei să rămână în Europa, să lucreze cu Rusia și cu alte țări pentru a construi o Europă liberă și indivizibilă și pentru a rezolva alte probleme". "Am încercat să vă asigur pe dumneavoastră, guvernul rus și poporul rus că încerc să schimb NATO", a mai precizat liderul de la Casa Albă.

"Dacă am fi de acord ca niciun membru al fostei Uniuni Sovietice să nu adere la NATO, ar fi rău pentru încercările noastre de a construi un nou NATO, dar ar fi rău și pentru încercările voastre de a construi o nouă Rusie", a susținut Clinton la acea vreme. - Nu sunt naiv. Înțeleg că vă interesează cine va adera la NATO și când. Trebuie să ne asigurăm că ne putem consulta cu privire la toate aceste subiecte în viitor, ceea ce înseamnă că vom vorbi despre asta. Înseamnă că vom fi conștienți de preocupările dumneavoastră și că veți înțelege deciziile noastre, poziția noastră, gândirea noastră," l-ar fi liniștit Clinton pe Elțîn.

Clinton, conform materialelor publicate, a refuzat de fapt să excludă posibilitatea aderării fostelor republici sovietice la NATO. El și-a exprimat încrederea că astfel de acorduri nu ar putea rămâne confidențiale pentru mult timp. Conform versiunii lui Clinton, acest lucru ar da impresia că Alianța Nord-Atlantică este încă împotriva Rusiei, scrie Tass.

Omisiunea Tass

În articolul de astăzi, agenția Tass omite o parte a declarațiilor lui Putin, pe care tot ea le publica în ianuarie 2024. Agenția relata atunci, citând tot documente desecretizate de guvernului SUA, că fostul președinte al Rusiei, Boris Elțîn, s-a pronunțat în anul 1994, în cadrul întâlnirii cu omologul său american, Bill Clinton, în favoarea ideii ca Rusia să fie prima dintre unele țări europene care să adere la NATO în cazul unei extinderi a Alianței Nord-Atlantice.

Documentele publicate de National Security Archive de pe lângă Universitatea George Washington arată că în timpul unui dejun cu Clinton la Novo-Ogarevo, în luna ianuarie 1994, Elțîn a spus despre legăturile dintre Rusia și SUA că "sunt cele mai importante în lume" din punctul de vedere al stabilității și securității.

Elțîn ar fi declarat: "Suntem, desigur, de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește NATO. Rusia trebuie să fie prima țară care intră în NATO. După aceea pot intra alte țări din Europa Centrală și e Est. Ar trebui să fie un fel de cartel al SUA, Rusia și al europenilor, ca să contribuie la asigurarea și consolidarea securității internațioanle".

Potrivit documentului, Elțîn a adăugat: "De fapt Rusia nu este încă pregătită să intre în NATO". El ar fi remarcat atunci faptul că Federaţia Rusă trebuie mai întâi să se gândească la posibila reacție a Chinei la un asemenea pas. După cum se precizează în documente, Clinton a răspuns că întreaga Europă poate "trăi în pace" și a adăugat: "Lucrăm toți împreună pentru a aduce mai aproape timpul când vom considera că un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra noastră, a tuturor."

Cu toate acestea, Clinton nu a menționat în răspunsul său posibilitatea intrării Rusiei în NATO. După cum reiese din document, la pregătirea acestui raport pentru Casa Albă și Departamentul de Stat a lucrat Thomas Pickering, care la acea vreme era ambasadorul Statelor Unite în Rusia.

Igor Mintusov, consultant personal al primului președinte al Federaţiei Ruse, Boris Elțîn, a declarat pentru RIA Novosti că nu a auzit o astfel de discuție, în care fostul președinte să-i declare liderului american despre aderarea Rusiei la NATO.

Propunerea lui Elțîn s-a lovit însă de refuzul lui Clinton, care i-a spus că „nu există secrete în lumea asta”. Un astfel de acord secret ar fi un mesaj greșit tocmai pentru țările baltice cu care Rusia pretinde că vrea să aibă relații bune și ar submina parteneriatul pentru pace dintre marile puteri, a mai arătat Clinton.

Elțîn a insistat mai departe, mergând până la a-i cere lui Clinton să-i promită între patru ochi, fără niciun martor, că NATO nu va primi foste republici sovietice. Elțîn a amenințat că, fără o astfel de promisiune măcar verbală, acordul NATO - Rusia va fi respins de Duma rusă. „Asta se va întâmpla dacă astăzi nu-mi spui față în față - fără ca nici măcar cei mai apropiați consilieri ai noștri să fie prezenți - că nu veți primi republici (sovietice) în viitorul apropiat. Trebuie să aud asta”, a spus Elțîn. Bill Clinton nu a renunțat la poziția sa, excluzând o înțelegere verbală, cu motivul că Congresul SUA ar afla de acest lucru și ar anula acordul NATO - Rusia. „Pur și simplu nu pot să fac asta. Un angajament privat ar fi la fel ca unul public”.

Fostul ambasador al Federaţiei Ruse în SUA, Vladimir Lukin, nu exclude ca primul președinte al Federației Ruse, Boris Elțîn, să fi putut discuta cu președintele SUA, Bill Clinton, extinderea NATO prin intrarea în Alianță a Rusiei, conform Ria Novosti.

"Am fost ambasador în Statele Unite în 1992 și 1993, de aceea nu puteam în 1994 să fiu martor la discuțiile dintre cei doi șefi de stat și nu pot spune nimic în acest sens. Ar fi putut exista astfel de discuții? Cred că ar fi putut exista, pentru că asemenea discuții au existat și înainte, și după aceea, și în timpul președintelui Elțîn, și în timpul președintelui Putin. De aceea a existat o astfel de problemă, dar trebuie înțeles faptul că ea a avut loc într-un cu totul alt context", a spus Lukin, întrebat de RIA - Novosti dacă putea Elțîn discuta cu Clinton intrarea Rusiei în NATO.

El a remarcat faptul că legăturile dintre Federaţia Rusă și SUA nu erau atunci nicidecum așa cum sunt astăzi, atunci nu exista povestea cu extinderea NATO și părțile "sondau posibilitățile unei noi ordini mondiale".

"Din păcate, a fost ales un alt drum de extindere a NATO de partea americană, fără participarea Rusiei. Pe acest drum au apărut situații conflictuale și de criză foarte serioase, care nu s-au încheiat până în ziua de astăzi", a adăugat fostul ambasador.

Fostul președinte Bil Clinton a declarat că a ştiut din 2011 că Putin va ataca Ucraina

Anul trecut, fostul președinte Bil Clinton a declarat că a ştiut din 2011 că Putin va ataca Ucraina. Și asta pentru că Vladimir Putin i-a spus lui Bill Clinton, cu trei ani înainte de a anexa ilegal Crimeea, că nu se simţea legat de Memorandumul de la Budapesta, care fusese încheiat de fostul lider rus Boris Elţîn şi care garanta integritatea teritorială a Ucrainei, scria The Guardian.

Bill Clinton a povestit că a discutat în 2011 cu preşedintele rus la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde Putin a adus în discuţie problema Memorandumului de la Budapesta, în baza căruia Ucraina, Belarus şi Kazahstan au fost de acord în 1994 să renunţe la arsenalul nuclear pe care îl moşteniseră pe teritoriul lor de la Uniunea Sovietică, în schimbul asigurării că suveranitatea lor va fi respectată "în cadrul graniţelor existente".

Memorandumul din 1994 a fost semnat de Boris Elţîn în numele Rusiei, de Bill Clinton pentru SUA şi de John Major în numele Regatului Unit, în calitate de a treia naţiune garant.

"Putin mi-a spus în 2011, cu trei ani înainte de a cuceri Crimeea, că nu este de acord cu înţelegerea pe care am încheiat-o cu Boris Elţîn, (înţelegere care prevedea) că vor respecta teritoriul Ucrainei dacă renunţă la armele nucleare", a declarat Bill Clinton, anul trecut, în cadrul unei discuţii publice la 92nd Street Y, un centru cultural şi comunitar evreiesc din New York.

"Putin mi-a spus: Ştiu că Boris a fost de acord să meargă pe mâna ta, a lui John Major şi a NATO, dar nu a reuşit să treacă de Dumă (parlamentul rus). Avem şi noi naţionaliştii noştri extremişti. Nu sunt de acord (cu înţelegerea), nu o susţin şi nu sunt legat de ea”, a relatat Biil Clinton. "Am ştiut din acea zi că era doar o chestiune de timp", a adăugat fostul preşedinte american, referindu-se la lansarea unui atac din partea lui Putin.

Liderul rus lansase deja o invazie în Cecenia în 1999 şi în Georgia în 2008.

După cucerirea Crimeei în 2014, Putin a susţinut că Rusia nu se mai simte obligată să respecte Memorandumul de la Budapesta, deoarece revoluţia Maidan - care a dus, la începutul acelui an, sub presiunea străzii, la schimbarea guvernului prorus de la Kiev cu unul proocidental - însemna că Ucraina devenise un stat diferit. "Cu acest stat nu am semnat niciun document obligatoriu", a declarat liderul de la Kremlin.

Cu toate acestea, conversaţia sa cu Clinton sugerează că Putin era de fapt decis să nu mai respecte acordul deja cu ani înainte de revolta din Piaţa Maidan.

Daniel Fried, fost secretar de stat adjunct pentru afaceri europene şi eurasiatice, a declarat că remarcile din 2011 ale lui Putin către Clinton nu erau cunoscute în rândul membrilor administraţiei Obama, dar a adăugat că a presupus că fostul preşedinte trebuie să-i fi spus soţiei sale, Hillary, care era secretar de stat.

Fried, în prezent membru al think tank-ului Atlantic Council, şi-a adus aminte că de fapt, Putin ameninţase deja integritatea teritorială a Ucrainei cu trei ani înainte de întâlnirea lui de la Davos cu Bill Clinton. S-a întâmplat la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia din aprilie 2008 (cu ocazia summitului NATO de la Bucureşti - n.r.), în timpul administraţiei Bush. Putin a declarat că atunci când Crimeea a fost transferată de la Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă către Republica Socialistă Sovietică Ucraineană, în 1954, "nu au fost respectate toate procedurile legale".

"Eram prezent şi stăteam alături de consilierul polonez pentru securitate naţională de atunci, Mariusz Handzlik. Ne-am ridicat amândoi în picioare alarmaţi şi ne-am întors unul către celălalt, spunând: Aţi auzit şi dumneavoastră ceea ce tocmai am auzit şi eu?" - a povestit Daniel Fried. "Din acel moment, m-am gândit că Putin se va întoarce împotriva Ucrainei şi le-am spus acest lucru lui Condi Rice şi Steve Hadley", a adăugat el, referindu-se la secretarul de stat şi, respectiv, consilierul pentru securitate naţională din administraţia Bush.

"Guvernul american a fost surprins de operaţiunea din Crimeea, dar nu ar fi trebuit să fie, având în vedere avertismentele", a punctat Fried.