Analiză Neliniștea crește în Rusia pe măsură ce Ucraina intensifică atacurile la distanță lungă. „Există sentimentul că nu se întrezărește un final favorabil”

În Rusia se amplifică îngrijorarea, pe fondul intensificării campaniei de atacuri ucrainene cu rază lungă de acțiune. Experții apreciază însă că președintele Vladimir Putin nu își va schimba strategia, în pofida penuriilor de combustibil și a declinului accentuat al pieței bursiere, scrie The Washington Post.

Moscoviții simt războiul pe pielea lor/FOTO:AFP

Kremlinul se confruntă cu dificultăți tot mai mari în fața valului de atacuri cu drone lansate de Ucraina, care ajung tot mai adânc pe teritoriul rus, lovind infrastructuri-cheie din industria de apărare, afectând capacități de rafinare a petrolului și generând penurii de combustibil în mai multe regiuni.

Numai în ultimele zile, grupuri de drone ucrainene au lovit instalații petroliere în mai multe zone ale Rusiei, precum și uzina VZPP-S din Voronej — un producător important de componente pentru rachete balistice — Centrul de comunicații prin satelit din Dubna, în apropiere de Moscova, și o fabrică chimică din regiunea Tula, esențială pentru producția de muniție.

În Crimeea ocupată de Rusia, atacurile au provocat pene de curent pe scară largă, iar vânzările de combustibil au fost suspendate. Autoritățile instalate de Moscova au declarat vineri stare de urgență.

Criza combustibilului și presiune economică

Guvernul rus a convocat o ședință de urgență în această săptămână pentru a analiza criza de combustibil, după ce producția de benzină a scăzut cu 25% în perioada 15–21 iunie, determinând mai multe regiuni să introducă raționalizări.

În paralel, piețele financiare reacționează negativ la deteriorarea situației economice și la percepția unei schimbări de ton din partea președintelui american Donald Trump. De la începutul lunii iunie, bursa rusă a pierdut peste 13%, cea mai mare scădere din septembrie 2022, când forțele ucrainene au lansat o contraofensivă majoră în nord-estul Ucrainei.

„Este o stare de incertitudine totală”, a declarat un fost oficial de rang înalt din Ministerul rus de Finanțe, sub protecția anonimatului. „Există sentimentul că nu se întrezărește un final favorabil.”

Atacuri tot mai adânci în interiorul Rusiei

Noile lovituri vin după un atac major asupra Moscovei, în urma căruia un important complex de rafinare a petrolului a fost cuprins de flăcări, iar producția ar putea rămâne oprită până anul viitor.

Potrivit unui academician rus apropiat cercurilor diplomatice, evoluțiile recente și eventualele înăspriri ale sancțiunilor americane anunțate de Donald Trump reprezintă „semnale de alarmă serioase”. Acesta a subliniat și semnarea unei declarații privind integritatea teritorială a Ucrainei de către liderii G7.

În același timp, scăderea prețului petrolului rusesc, la niveluri nemaiîntâlnite înainte de conflictul SUA–Iran, pune presiune suplimentară pe bugetul de stat, într-un moment în care Moscova caută surse noi de finanțare pentru cheltuielile militare.

„Totul depinde de capacitatea de a limita atacurile ucrainene și de viteza cu care vom putea dezvolta sisteme eficiente de apărare antiaeriană”, a adăugat același expert. „Oamenii nu se mai simt în siguranță. Războiul a ajuns la ușa noastră.”

Panică în regiuni și vulnerabilități structurale

În Crimeea, starea de anxietate este în creștere, potrivit unui om de afaceri din Moscova. „Oamenii vor să plece cum pot — pe jos sau cu bicicleta. Vor apărea probleme cu aprovizionarea. Nimeni nu mai poate garanta livrările”, a spus acesta.

Tot mai multe întrebări vizează și capacitatea armatei ruse de a anticipa dezvoltarea rapidă a tehnologiilor ucrainene de drone și de a construi contramăsuri eficiente.

„Nu există suficiente sisteme de apărare pentru infrastructură. Este evident”, a declarat același om de afaceri. „Nu pare că cineva știe cum să crească producția. Situația este gravă, iar Kremlinul nu pare să fi anticipat un război de durată și nici amenințarea dronelor.”

Probleme de coordonare în aparatul de stat

Tatiana Stanovaia, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center, consideră că dificultățile reflectă un sistem fragmentat, cu o coordonare limitată între instituțiile statului.

„Aceasta este problema permanentă a autorităților ruse”, a spus ea, adăugând că situația reprezintă „un test serios pentru economie și populație”. Ea a ridicat însă întrebarea dacă autoritățile au o strategie coerentă de răspuns.

Oficiali europeni susțin că o parte din problemă ar fi tendința funcționarilor ruși de a nu transmite informații negative către conducere. „Chiar dacă au existat avertismente, acestea nu au ajuns la nivelul superior”, a spus un oficial european, citat de WP.

Reacții oficiale și mesaje publice

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia își redistribuie sistemele de apărare aeriană pentru a proteja Moscova, reședința de la Valdai și podul Kerci, arteră strategică ce leagă Crimeea de Rusia continentală. Afirmațiile nu au putut fi verificate independent.

În același timp, autoritățile ruse minimalizează impactul atacurilor. Vicepremierul Aleksander Novak a descris situația din piața combustibililor drept „dificilă, dar controlabilă”, iar ministrul de finanțe Anton Siluanov a susținut că prețurile nu au crescut semnificativ.

Vladimir Putin a afirmat că „întregul Occident” furnizează Ucrainei un flux masiv de drone pentru destabilizarea Rusiei, dar a insistat că atacurile nu vor afecta evoluțiile de pe front, unde armata rusă continuă să avanseze.

Semnale de presiune în interiorul sistemului

În culise însă, presiunea crește. Potrivit unei scrisori scurse către presa rusă, șeful Rosneft, Igor Secin, ar fi descris distrugerile asupra rafinăriilor drept „fără precedent”.

Guvernul ia în calcul inclusiv interzicerea exporturilor de motorină, ceea ce ar reprezenta o recunoaștere indirectă a limitelor de producție internă.

Analista Tatiana Stanovaia avertizează că tendința autorităților de a minimaliza problemele agravează situația. „Ei sunt înclinați să reducă importanța dificultăților și să evidențieze doar realizările”, a spus ea.

Presiuni bugetare și riscuri financiare

Situația economică se deteriorează rapid. Guvernul a modificat regulile bugetare pentru a permite împrumuturi și cheltuieli mai mari fără aprobări parlamentare extinse.

Deficitul bugetar a crescut la aproximativ 6 mii de miliarde de ruble până la sfârșitul lunii mai, mai mult decât dublu față de anul trecut. Fondul suveran de rezervă este aproape epuizat, potrivit unui oficial rus.

În același timp, există îngrijorări tot mai mari că statul ar putea apela la economiile populației sau la fondurile private pentru a susține cheltuielile militare.

Liderul Partidului Comunist, Ghenadi Ziuganov, a sugerat în Parlament „mobilizarea” a aproximativ 130 de mii de miliarde de ruble din depozite bancare private și corporative pentru nevoile economiei de război.

În paralel, Ministerul de Finanțe analizează accesarea unor fonduri din economiile private de pensii, estimate la circa 40 de miliarde de dolari.

Pe fondul dobânzilor ridicate, al scăderii veniturilor și al presiunilor asupra industriei, riscul de insolvențe crește, avertizează mediul de afaceri.

Deocamdată, majoritatea analiștilor cred că Vladimir Putin nu va ceda presiunilor interne, ci va continua escaladarea militară ca răspuns la atacurile ucrainene — o direcție care alimentează neliniștea în interiorul elitei ruse. „Se conturează un nou ciclu de escaladare”, a concluzionat un expert.