Industria militară câștigă, alte sectoare suferă. Aproape o treime dintre marile companii din Rusia raportează pierderi în prima jumătate a anului 2025

Pierderile din sectorul corporatist al Rusiei au atins în prima jumătate a anului 2025 cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei de Covid-19, în contextul sancțiunilor internaționale, al cheltuielilor militare în creștere și al presiunilor economice mai largi, relatează presa rusă.

Potrivit cotidianului Izvestia, apropiat de Kremlin, care citează date ale agenției naționale de statistică Rosstat, aproape 19.000 de companii mari din Rusia au înregistrat pierderi cumulate de peste cinci trilioane de ruble (aproximativ 62 de miliarde de dolari) între ianuarie și iunie 2025.

Această situație marchează un prag semnificativ: 30,4% dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat pierderi, în creștere cu 2,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Este pentru prima dată din 2020, în timpul pandemiei, când acest indicator depășește 30%.

Cauze multiple: sancțiuni, inflație și dobânzi ridicate

Analiști citați de Izvestia pun această evoluție pe seama sancțiunilor occidentale, a inflației alimentate de cheltuielile militare și a creșterii fiscalității pentru companii. De asemenea, dobânzile ridicate impuse de Banca Centrală a Rusiei au fost menționate drept factor agravant.

Ministerul rus al Dezvoltării Economice a pus pierderile pe seama unor „factori sezonieri”, susținând că profiturile vor reveni în a doua jumătate a anului, potrivit unei relatări din The Moscow Times.

Datele publicate de Rosstat nu includ întreprinderile mici și mijlocii, instituțiile financiare și entitățile de stat.

Industria militară câștigă, alte sectoare suferă

În timp ce companiile din sectoare legate direct de efortul de război, precum industria de apărare și ingineria militară, au raportat creșteri ale veniturilor de până la 200%, alte domenii au fost puternic afectate. Printre cele mai lovite se numără exploatarea cărbunelui, utilitățile publice, transporturile și cercetarea științifică.

Situația economică internă a Rusiei este din ce în ce mai des subiect de speculații privind sustenabilitatea modelului său de „economie de război”.

La începutul lunii august, șeful Administrației Prezidențiale de la Kiev, Andriy Yermak, a afirmat că deficitul bugetar al Rusiei a crescut cu 13 miliarde de dolari doar în luna iulie, ajungând la peste 54 de miliarde de dolari de la începutul anului.

La rândul său, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) nota, într-o analiză publicată pe 28 august, că atacurile repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești au provocat penurii pe scară largă, ceea ce „ar putea spori inflația și accentua instabilitatea macroeconomică în Rusia”.

Creștere economică modestă și amenințări externe

În luna iunie, Banca Centrală a Rusiei a redus rata-cheie de dobândă de la 21% la 20%, marcând prima scădere din octombrie 2024, pe fondul unei încetiniri economice provocate de suprainvestiții în sectorul militar.

Conform unui raport publicat săptămâna trecută de Bloomberg, PIB-ul Rusiei a crescut cu doar 1,1% în primele șapte luni ale anului, abia atingând cele mai pesimiste previziuni formulate de banca centrală.

Pe plan internațional, presiunile asupra Moscovei ar putea crește. Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu tarife de până la 100% pentru importurile americane din statele care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Kremlinul nu acceptă un armistițiu în Ucraina.

„Un război economic va fi rău – și va fi rău pentru Rusia. Nu îmi doresc asta”, a declarat Trump săptămâna trecută.

Pe 1 septembrie, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că „toate opțiunile sunt pe masă” în ceea ce privește introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, până în prezent, administrația Trump nu a indicat un calendar clar pentru posibilele măsuri.