Documente scurse arată încercările disperate ale unei mari companii petroliere din Rusia de a se proteja de dronele ucrainene

Un raport intern recent scurs a scos la iveală dificultățile cu care se confruntă Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, în încercarea de a-și proteja infrastructura energetică critică de atacurile cu drone ucrainene.

Documentul, descris ca o analiză tehnică de 21 de pagini, sugerează că firma recurge la măsuri improvizate și, în cele din urmă, insuficiente, evidențiind vulnerabilități majore în centrul sectorului energetic rus.

Potrivit unei investigații realizate de compania privată de informații Dallas, inginerii Rosneft recunosc că măsurile propuse „nu garantează siguranța obiectivelor protejate”, admițând că eforturile actuale nu pot preveni complet daunele provocate de explozii sau schije. Această recunoaștere subliniază dificultatea crescândă a Rusiei de a securiza active vitale care joacă un rol esențial în susținerea economiei de război.

Rosneft, responsabilă pentru aproximativ o treime din producția de țiței a Rusiei, este esențială pentru lanțurile de aprovizionare cu combustibil și reprezintă o sursă majoră de venituri pentru stat. Rafinăriile sale au fost vizate în mod repetat în ultimii doi ani, inclusiv prin multiple atacuri asupra rafinăriei din Riazan și asupra altor instalații din întreaga țară. Aceste lovituri nu doar că au perturbat operațiunile, dar au și expus lacune în capacitățile de apărare.

Raportul scurs prezintă o serie de strategii neconvenționale de protecție. Printre acestea se numără construirea unor bariere folosind schele, cabluri de oțel și chiar containere maritime stivuite. Inginerii propun instalarea unor plase de cabluri în jurul rezervoarelor de combustibil, ridicarea unor structuri de tip „cușcă” deasupra unităților de rafinare și construirea unor pereți masivi din containere.

Totuși, fiecare dintre aceste măsuri vine cu dezavantaje semnificative. Documentul detaliază cum astfel de structuri ar putea ceda în fața atacurilor repetate, oferă o rezistență redusă la explozii și, în unele cazuri, pot îngreuna intervențiile de urgență, precum stingerea incendiilor. Unele propuneri sunt considerate impracticabile din cauza dimensiunii, anumite locații necesitând mii de containere pentru implementare. Altele prezintă riscuri de instabilitate structurală în condiții meteo dificile.

Problema este agravată de eficiența limitată a sistemelor de război electronic utilizate în prezent. Raportul menționează că multe drone ucrainene folosesc navigație GPS, în loc de semnale radio, ceea ce face ca metodele tradiționale de bruiaj să fie în mare parte ineficiente. Drept urmare, Rosneft și-a orientat atenția către măsuri pasive, chiar dacă le recunoaște limitările.

Printre măsurile suplimentare propuse se numără utilizarea ecranelor de fum pentru a ascunde țintele, reducerea volumului de combustibil stocat pentru a limita eventualele daune și întărirea infrastructurii cu materiale precum Kevlar. Cu toate acestea, chiar și aceste soluții sunt prezentate mai degrabă ca modalități de atenuare a pagubelor decât de prevenire a atacurilor.

Analiștii consideră că raportul reprezintă o recunoaștere rară, la nivel intern, a faptului că protecția completă împotriva războiului modern cu drone nu este fiabilă. Dallas concluzionează că documentul nu doar evidențiază slăbiciunile infrastructurii energetice ruse, ci ar putea servi și drept ghid pentru identificarea punctelor cele mai vulnerabile.

În mod special, raportul identifică componente critice ale rafinăriilor, precum unitățile de distilare și coloanele de procesare, ca fiind ținte de mare valoare. De asemenea, scoate în evidență lacune structurale și logistice care ar putea fi exploatate în viitoare atacuri.

Aceste dezvăluiri apar în contextul unei campanii susținute a Ucrainei, menită să perturbe sectorul petrolier și de combustibili al Rusiei, o strategie care urmărește să slăbească baza financiară a efortului de război al Moscovei. Pe măsură ce tehnologia dronelor continuă să evolueze, raportul sugerează că chiar și companii de stat bine finanțate, precum Rosneft, ar putea avea dificultăți în a ține pasul cu natura în schimbare a amenințării.

Ucraina a reluat atacurile asupra rafinăriilor rusești

Ucraina și-a intensificat campania împotriva infrastructurii energetice ruse în ultimele săptămâni, în timp ce eforturile diplomatice de a obține un acord de pace au stagnat, relatează Reuters. Atacurile au perturbat operațiunile rafinăriilor, au provocat incendii și au afectat temporar logistica transportului de țiței în mai multe regiuni ale Rusiei, potrivit unor surse și oficialilor regionali.

Rafinăria Saratov

Rafinăria de petrol Saratov, operată de Rosneft, a fost lovită de o dronă pe 21 martie, potrivit unor surse informate. Atacul ar fi forțat oprirea unității de distilare a țițeiului, care rămâne nefuncțională.

În 2024, rafinăria a procesat 5,8 milioane de tone metrice de petrol, reprezentând aproximativ 2,2% din producția totală de rafinare a Rusiei.

Rafinăria Ilski

Un atac cu dronă a declanșat un incendiu la rafinăria Ilsky din sudul Rusiei pe 17 februarie, au declarat oficiali regionali. Serviciile de urgență au reușit să controleze incendiul, care a fost stins a doua zi.

Rafinăria Ilsky are o capacitate anuală de procesare de 6,6 milioane de tone de petrol și este orientată în principal către piețele de export. Incidentul a perturbat temporar activitatea unei instalații importante pentru segmentul de rafinare destinat exporturilor.

Rafinăria Volgograd

Rafinăria Volgograd, deținută de Lukoil, a fost complet oprită pe 11 februarie în urma unor atacuri cu drone, potrivit unor surse. Printre instalațiile afectate s-a numărat unitatea principală de distilare a țițeiului CDU-1, cu o capacitate de 18.600 de tone pe zi  - aproximativ 40% din capacitatea totală a rafinăriei.

În 2024, rafinăria Volgograd a procesat 13,7 milioane de tone de petrol, fiind una dintre cele mai importante unități afectate de valul recent de atacuri. 

Rafinăria Ukhta

Un incendiu a izbucnit la rafinăria Ukhta pe 12 februarie, în urma unui atac cu dronă, au raportat oficiali regionali. Incidentul a afectat unitatea principală de procesare CDU-1, potrivit unor surse.

Unitatea CDU-1 are o capacitate de aproximativ 6.000 de tone pe zi, adică circa o treime din capacitatea totală a rafinăriei. În 2025, rafinăria Ukhta a procesat aproximativ 3 milioane de tone de petrol. Incendiul a perturbat temporar activitatea instalației din nordul Rusiei.

Rafinăria Afipsky

Pe 21 ianuarie, un atac cu dronă a provocat un incendiu la rafinăria Afipsky din sudul Rusiei, potrivit oficialilor regionali. Rafinăria este orientată în principal către export și este considerată un furnizor important pe piețele externe.

În 2024, Afipsky a procesat 7,2 milioane de tone metrice de țiței, echivalentul a aproximativ 144.000 de barili pe zi.

Porturi și petroliere

Logistica petrolului brut a fost, de asemenea, afectată, porturile din Marea Baltică Ust-Luga și Primorsk reluând încărcarea țițeiului luni și, respectiv, marți, după ce și-au suspendat temporar activitatea din cauza atacurilor cu drone.

Monopolul rus al conductelor petroliere Transneft a redus aportul de țiței în sistem cu aproximativ 250.000 de barili pe zi în urma unui atac cu dronă din 23 februarie asupra unei stații de pompare care deservește mari centre petroliere și terminale de export.

Separat, drone au lovit două petroliere în Marea Neagră pe 13 ianuarie, în timp ce acestea se îndreptau către un terminal de pe coasta Rusiei.