Criză în cercul lui Putin. „Pentru generalii ruși, FSB este mai periculos decât armata ucraineană”

O sursă din cadrul serviciilor de informații europene afirmă că serviciile de securitate de la Moscova percep armata ca pe o amenințare, lăsându-i pe generali complet expuși în fața asasinatelor.

Mașina capcană ca l-a ucis pe generalul rus Iaroslav Moskalik/FOTO:X

Pentru a doua oară în puțin mai mult de un an, o explozie puternică a zguduit suburbia moscovită Balașiha, lăsând în urmă cadavrul unui alt înalt oficial militar rus.

Pe 9 iunie, o încărcătură explozivă plasată sub un autoturism BMW s-a detonat în momentul în care șoferul ieșea dintr-o parcare, potrivit publicației ruse independente The Insider. Jurnaliștii l-au identificat pe bărbatul ucis ca fiind general-locotenentul Damir Davîdov, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Rus al Apărării, responsabil cu aprovizionarea cu rachete și muniție de artilerie a forțelor ruse care luptă în Ucraina.

Amplasamentul atacului este izbitor. Deflagrația s-a produs la doar aproximativ 350 de metri de locul în care general-locotenentul Iaroslav Moskalik, adjunctul șefului Direcției Principale de Operațiuni a Statului Major Rus, a fost ucis într-un atentat cu mașină capcană în aprilie 2025, conform cotidianului francez Le Monde.

Cu doar câteva luni înainte de moartea lui Moskalik, un alt ofițer superior rus fusese asasinat chiar la Moscova.

General-locotenentul Igor Kirillov, șeful trupelor ruse de apărare nucleară, biologică și chimică, și-a pierdut viața după ce o bombă ascunsă într-o trotinetă electrică a explodat în fața unui bloc de locuințe. O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat pentru Reuters că agenția a orchestrat și executat acea operațiune.

Privite în ansamblu, aceste atacuri fac parte dintr-un tipar mult mai larg de asasinate și tentative de asasinat care îi vizează pe liderii militari de rang înalt ai Rusiei, o campanie care, potrivit unei surse din serviciile de intelligence europene, expune tensiuni în interiorul propriului sistem de securitate al lui Vladimir Putin.

De când Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, comandanți militari ruși de top au fost eliminați în atacuri cu rachete, lovituri de drone, atentate cu mașină capcană, accidente aviatice sau direct pe front. Acest bilanț sângeros alimentează acum fricțiunile interne dintre armata regulată și FSB, puternicul serviciu de securitate internă al Rusiei și succesorul de drept al KGB-ului sovietic.

„Există fricțiuni interne majore între instituțiile de securitate ruse”, a explicat o sursă din serviciile de informații europene pentru Fox News Digital. „Armata rusă cere ca FSB să garanteze protecția fizică a generalilor, însă FSB refuză categoric să își asume responsabilitatea pentru cadrele militare.”

Rivalități istorice din vremurile sovietice

Această dispută reflectă o rivalitate mult mai profundă în interiorul regimului condus de Vladimir Putin, unde serviciile secrete s-au bucurat istoric de o poziție privilegiată în raport cu forțele armate.

„Totul coboară până în epoca sovietică”, a subliniat sursa citată. „Serviciile de securitate detestă armata, iar armata nu are deloc încredere în serviciile de securitate.”

Tensiunea centrală, explicată atât de sursa din intelligence-ul european, cât și de opozantul rus Maxim Kaț, rezidă în structura internă a puterii de la Kremlin: războiul a sporit considerabil importanța armatei pe câmpul de luptă, însă eșaloanele politice de la Moscova continuă să îi privească pe generali ca pe o potențială amenințare la adresa regimului.

Rezultatul este un paradox periculos pentru Kremlin. Rusia are nevoie disperată de comandanții săi militari pentru a susține efortul de război, însă serviciile secrete care domină sistemul lui Putin par reticente în a le asigura protecția.

Cel puțin 15 generali ruși au fost confirmați morți de la începutul invaziei pe scară largă, potrivit monitorizării realizate de publicația independentă Mediazona. Bilanțul include cinci generali-locotenenți, șapte generali-maiori și trei foști generali.

Unii au pierit departe de Moscova, în proximitatea liniei frontului:

-General-locotenentul Oleg Țokov, adjunctul comandantului Districtului Militar Sud, a fost ucis în iulie 2023 într-un atac ucrainean cu rachete Storm Shadow asupra orașului ocupat Berdiansk.

-General-maiorul Serghei Goriaciov, șeful de stat major al Armatei 35 Combinate, a fost eliminat în iunie 2023, în timpul contraofensivei ucrainene din regiunea Zaporojie.

-General-maiorul Vladimir Zavadski, adjunctul comandantului Corpului 14 Armată, a murit lângă Krînki, în sudul Ucrainei, în noiembrie 2023.

Alții au fost loviți pe teritoriul Federației Ruse sau în zone controlate strâns de Moscova. General-locotenentul Aleksandr Otroșcenko, un comandant de rang înalt al forțelor aeriene ruse, a murit în prăbușirea unui avion militar de transport deasupra Crimeei ocupate, în martie 2026. De asemenea, general-maiorul în rezervă Kanamat Botașev, care pilota pentru grupul de mercenari Wagner, a fost doborât în mai 2022 la manșa unui Su-25 deasupra regiunii Lugansk.

Pierderile au început încă din primele săptămâni ale invaziei, când general-maiorul Andrei Suhovetski (Armata 41) și general-maiorul Vladimir Frolov (Armata 8) au fost uciși în luptă.

Teama istorică de FSB

Oponentul politic Maxim Kaț subliniază că armata a ocupat întotdeauna o poziție vulnerabilă în arhitectura puterii de la Moscova.

„În Rusia, FSB este cea mai mare și mai puternică organizație de securitate, iar Putin însuși provine din acest sistem. Armata, pe de altă parte, a fost mereu privită de acești oameni ca o amenințare”, a declarat Kaț pentru Fox News Digital.

Acesta explică faptul că Kremlinul s-a temut din punct de vedere istoric de figurile militare populare, deoarece armata este una dintre puținele instituții capabile să conteste real puterea politică.

„Nu veți găsi militari ruși în funcții guvernamentale de top. Încă de pe vremea lui Stalin, liderii s-au temut de armată. Ori de câte ori apare o figură militară relativ cunoscută, care își creează un nume propriu, sistemul o neutralizează într-un fel sau altul, fie pe cale legală, fie prin metode radicale, cum s-a întâmplat cu Prigojin sau cu alți generali. În Rusia nu există conceptul de general popular”, punctează Kaț.

Chiar și pe timp de război, când statutul armatei ar trebui teoretic să crească, sistemul lui Putin o menține slabă din punct de vedere politic. Generalii nu participă la deciziile strategice mari. Deși primesc fonduri uriașe, resursele merg exclusiv către mașinăria de război. Generalii sunt bogați, dar nu se compară cu miniștrii sau cu oficialii FSB. În rândul elitei ruse, ei sunt, de fapt, cei mai lipsiți de putere politică reală.

Această dinamică explică și reticența generalilor de a lăsa securitatea lor pe mâna FSB.

„Pentru ei, FSB reprezintă o amenințare mult mai mare decât armata ucraineană. Armata ucraineană mai ucide câte un general din când în când. FSB-ul, în schimb, îi aruncă în închisoare într-un ritm mult mai alert”, afirmă Maxim Kaț.

Impactul psihologic și dilema alegerilor din septembrie

Sursa din serviciile de informații europene notează că aceste lichidări contează nu doar prin prisma pierderilor operaționale, ci mai ales din cauza efectului psihologic devastator asupra trupelor. Putin este conștient că eliminarea unor generali proeminenți afectează moralul militarilor, oricum scăzut.

În lipsa unui acord cu FSB, compromisul găsit de Kremlin a fost transferul acestei sarcini: responsabilitatea protecției generalilor de top ar fi fost preluată temporar de serviciul de securitate al administrației prezidențiale ruse (FSO).

Pe de altă parte, Maxim Kaț atrage atenția asupra unui alt factor de presiune internă ignorat de analiștii occidentali: alegerile parlamentare din Rusia din septembrie. Chiar dacă scrutinul nu va fi liber, iar Kremlinul va manipula rezultatele, o scădere drastică a sprijinului real pentru partidul pro-prezidențial Rusia Unită va face ca cifrele oficiale să fie extrem de greu de crezut pentru populație.

Legitimitatea lui Putin s-a bazat întotdeauna pe percepția că beneficiază de sprijinul majorității. Dacă societatea realizează că regimul nu doar a ajustat scorul, ci a falsificat masiv realitatea, situația se schimbă complet, împingând sistemul de la o popularitate dirijată spre o coerciție brutală și deschisă. Un scenariu complet inedit și riscant pentru liderul de la Kremlin.