Armata rusă a transferat tancuri şi sisteme de rachete „Buk“ la frontiera cu Ucraina. Ce urmăreşte Putin?
0
Armata rusă a desfăşurat lângă Voronej (250 km de frontiera ucraineană) sisteme antiaeriene Buk în configurare deplină de luptă, dezvăluie joi Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de jurnalişti ruşi de investigaţie, publicând imagini de pe teren.
În aprilie 2020 în zona respectivă a regiunii Voronej Rusia a instalat o tabără militară de proporţii, unde la ora actuală sunt transferate echipamente şi tehnică de luptă din alte regiuni ruse.
Înregistrările video care însoţesc dezvăluirile jurnaliştilor de la Conflict Intelligence Team au fost făcute la gara feroviara Maslovka şi au fost postate pe TikTok.
Imaginile arată numeroase dispozitive de artilerie autopropulsată Msta-S, tancuri T-80U, precum şi sisteme de apărare antiaeriană "Buk M1", compuse dintr-un lansator de rachete autopropulsat ZRK 9K37 "Buk", un sistem de lansare-încărcare SAM 9K37 "Buk" şi un vehicul de transport KrAZ 9M38.
Trenurile cu echipamente şi tehnică militară, de pe care au fost şterse numerele de înmatriculare, au sosit din regiunea Moscova (Naro-Fominsk), regiunea Nijni Novgorod (Iliino) şi regiunea Smolensk (Krasnîi Bor), potrivit CIT.
În apropierea acestei staţii sunt dislocate Divizia a 4-a de tancuri de gardă, Brigada 288 de artilerie şi Brigada 49 de rachete antiaeriene, toate componente ale Armatei I de tancuri de gardă.
"Aceste date ne permit să concluzionăm că, în pofida discuţiilor dintre Putin şi Biden, concentrarea trupelor ruse în zonele care se învecinează cu teritoriile controlate de Kiev continuă", apreciază jurnaliştii de la CIT.
Una dintre imaginile video realizată în staţia Maslovka arată data şi ora filmării - 6 decembrie, ora 14:36, adică cu o zi înainte de negocierile dintre liderii Federaţiei Ruse şi SUA.
Site-ul de monitorizare a traficului feroviar gdevagon.ru arată că miercuri trenul cu care au fost aduse sistemele "Buk" la Voronej se afla încă în punctul de sosire, ceea ce înseamnă că discuţia cu preşedintele american nu a dus deocamdată la retragerea trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, notează Radio Svoboda (RFE/RL).
La o zi după discuţia cu Biden, preşedintele Putin, răspunzând la o întrebare din partea jurnalistului Kommersant dacă Rusia intenţionează într-adevăr să atace Ucraina, a afirmat că Rusia are dreptul să se apere, acuzând Ucraina şi NATO de situaţia tensionată de la frontiera ruso-ucraineană.
În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat joi guvernul ucrainean că transferă artilerie grea în zona liniei de contact din Donbas, în estul Ucrainei şi că doar "mimează" negocierile pentru rezolvarea conflictului în Doneţk şi Lugansk, potrivit Reuters, care citează agenţii de presă ruse.
Vrea Rusia cu adevărat să invadeze Ucraina?
De mai multe săptămâni, NATO, SUA şi UE acuză Rusia că doreşte să invadeze Ucraina, ceea ce Moscova dezminte. Printre războiul declaraţiilor, ameninţări cu represalii şi recentul summit virtual Joe Biden-Vladimir Putin, iată patru întrebări ce pot ajuta la înţelegerea acestei crize, conform unei analize publicate joi de France Presse.
O invazie este ea realistă ?
Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Rusia că a comasat zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina în perspectiva unei invazii, pe care comandamentul militar ucrainean o consideră posibilă către sfârşitul lunii ianuarie. De partea ei, Moscova prezintă aceste desfăşurări drept acţiuni de rutină şi susţine că poate să-şi deplaseze trupele oriunde doreşte pe propriul său teritoriu.
În acest timp, experţii se întreabă asupra fezabilităţii unei astfel de ofensive militare în plină iarnă şi împotriva unei armate ucrainene experimentate după cei şapte ani de conflict cu separatiştii pro-ruşi din Donbas.
O confruntare ruso-ucraineană ar risca, aşadar, să implice un bilanţ în victime umane şi financiar nesustenabil.
În luna aprilie, Rusia comasase şi atunci circa 100.000 de militari la frontiera ucraineană, stârnind primele temeri ale unei invazii, care în cele din urmă nu a avut loc.
Totuşi, Kremlinul şi armata rusă au capacitatea de a acţiona foarte rapid, cum au dovedit-o la anexarea Crimeii în 2014 şi apoi în sprijinul oferit separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.
Ce vrea Putin ?
Moscova aminteşte fără încetare că are ''linii roşii'' şi consideră că Ucraina se apropie periculos de acestea prin desfăşurarea de drone militare cumpărate din Turcia, prin reafirmarea ambiţiei de aderare la NATO şi solicitarea a tot mai multe arme occidentale.
La summitul virtual pe care l-a avut marţi cu Joe Biden, Vladimir Putin a cerut ''garanţii juridice'' care să excludă posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, context în care liderul de la Kremlin acuză ţările occidentale că nu şi-au respectat promisiunea făcută Rusiei la sfârşitul Războiului Rece că NATO nu se va extinde către Est.
''Rusia duce o politică externă pentru pace, dar ea are dreptul să-şi protejeze securitatea'', a declarat miercuri preşedintele rus, adăugând că a lăsa NATO să se apropie fără a reacţiona ar fi ''criminal''. Kremlinul critică, pe de altă parte, şi intensificarea activităţii NATO în zona Mării Negre.
În paralel, Moscova doreşte să discute cu Washingtonul despre dosarele cheie, precum stabilitatea strategică sau dosarul nuclear iranian, iar abordarea tensiunilor legate de Ucraina intră în acest joc diplomatic.
Ce vor Statele Unite ?
La summitul cu Putin, Biden l-a ameninţat pe acesta cu sancţiuni ''nemaivăzute vreodată'' în cazul unei ofensive împotriva Ucrainei. Washingtonul s-a arătat în plus pregătit să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est.
Totuşi, Biden a respins posibilitatea trimiterii unor trupe americane care să sprijine direct Ucraina. De altfel, nici nu ar fi obligat s-o facă, Ucraina nefiind membru al NATO. Washingtonul şi europenii au spus clar de mai multe ori că o aderare a Ucrainei la Alianţă nu este pe masă, ceea ce nemulţumeşte Kievul.
În acest timp, Washingtonul doreşte la rândul său o reluarea a cooperării bilaterale cu Rusia în chestiuni dincolo de Ucraina, cum ar fi securitatea cibernetică sau dezarmarea.
Care este situaţia pe teren ?
Pe frontul din estul Ucrainei, unde din 2014 armata ucraineană se confruntă cu separatiştii proruşi, situaţia este tensionată, dar nu pare să se fi deteriorat şi mai mult în ultimele săptămâni. Conform Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), numărul de încălcări ale încetării focului a fost în ultimele două săptămâni mai mic decât în săptămânile anterioare.
De partea frontierei ruse, zeci de mii de militari sunt într-adevăr desfăşuraţi nu departe de frontiera cu Ucraina, dar o mare parte sunt rămaşi acolo din timpul precedentei etape de tensiuni din primăvară. În acest timp, Rusia acuză la rândul ei Ucraina că îşi suplimentează efectivele militare înspre frontiera rusă.
Oficialii ucraineni din domeniul apărării au anunţat joi că Rusia a mărit numărul de trupe în apropierea graniţei cu Ucraina la 120.000 de soldaţi, inclusiv personal suplimentar al armatei, forţelor aeriene şi navale.
Potrivit celei mai recente evaluări a securităţii în zonă, care a fost împărtăşită cu jurnaliştii de la CNN de sursele de securitate ucrainene, Ministerul Apărării din Ucraina a declarat că echipamente militare de luptă, cum ar fi tancuri, vehicule armate şi rachetele „Iskander” rămân în apropierea graniţei cu Ucraina”.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, a declarat luni că acumularea de trupe ruse la graniţă reprezintă o încercare de a răspândi frica şi neliniştea în Ucraina şi de a împiedica Kievul să se apropie de NATO şi de aderarea la Uniunea Europeană.
Şeful armatei britanice: Invazia rusă a Ucrainei ar fi de un nivel „nemaivăzut în Europa de la al Doilea Război Mondial”
Şeful forţelor armate ale Marii Britanii a avertizat că o invazie completă a Ucrainei de către Rusia va fi la un nivel „nemaivăzut” în Europa de la cel de al Doilea Război Mondial, scrie Business Insider.
Amiralul Sir Tony Radakin a spus într-un discursu susţinut marţi că „cele mai rele scenarii în ceea ce priveşte o invazie completă a Ucrainei arată că aceasta ar fi la o scară nemaivăzută în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial”.
Se încarcă comentariile...
