Activistul rus Ilia Iașin denunță „expulzarea sa ilegală” din Rusia în schimbul de prizonieri: „Îmi doresc să mă întorc acasă”
0Ilia Iașin, un activist rus al opoziției eliberat din închisoare în cadrul schimbului de prizonieri de joi între Rusia, SUA și alte țări, s-a angajat să continue lupta împotriva președintelui Vladimir Putin de peste hotare, însă și-a exprimat revolta față de faptul că a fost practic deportat din Rusia împotriva voinței sale, relatează Reuters.
Schimbul de prizonieri, cel mai mare între Est și vest de la Războiul Rece, a implicat opt cetățeni ruși, inclusiv un criminal condamnat, în locul a 16 deținuți în închisorile din Rusia și Belarus, o mare parte dintre ei disidenți. A fost salutată drept o victorie de către liderii occidentali care se temeau pentru viețile acestora după moartea în închisoare, anul trecut, a opozantului Alecsei Navalnîi.
Iașin însă, închis în 2022 pentru că a criticat invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin, a dezvăluit că nu și-a dat acordul pentru deportare și că alți deținuți, care au nevoie urgentă de îngrijiri medicale, ar fi trebuit eliberați în locul lui.
„Încă din prima mea zi în spatele gratiilor am spus că nu sunt dispus să fac parte din niciun schimb” de prizonieri, a spus el la o conferință de presă emoționantă la Bonn, vineri, în timpul căreia și-a scos ocazional ochelarii din cauza lacrimilor.
Furia sa nu se îndreaptă împotriva guvernelor occidentale care i-au asigurat eliberarea și despre care a spus că au avut de depășit o dilemă morală dificilă, ci a Kremlinului care a decis practic expulzarea unui rival politic împotriva voinței acestuia, notează Reuters.
„Ceea ce s-a întâmplat la 1 august nu consider a fi un schimb de prizonieri... ci expulzarea mea ilegală din Rusia împotriva voinței mele și, cu mai mare sinceritate recunosc că mai mult decât orice îmi doresc acum să mă întorc acasă”, a adăugat el.
El a vorbit alături de activiștii Vladimir Kara-Murza și Andrei Pivovarov la prima apariție publică a deținuților eliberați în schimb de la sosirea în Germania.
În a doua zi de libertate, unde avuseseră un contact limitat cu lumea exterioară, Kara-Murza şi Iașin au exprimat hotărâre şi au părut să fi fost informați cu privire la evenimentele mondiale. Ei și-au exprimat disprețul față de guvernul lui Putin, pe care Kara-Murza l-a descris drept un uzurpator nelegitim.
Iașin s-a angajat să-și continue munca „pentru Rusia” din străinătate. „Deși încă nu știu cum”, a adăugat el.
Pivovarov a spus același lucru: „Vom face totul pentru a face țara noastră liberă și democratică și pentru a-i elibera pe toți prizonierii politici”.
Pe de altă parte, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, comentând despre schimbul de prizonieri de joi, a spus că ceea ce el i-a catalogat ca fiind trădători ai țării sale ar trebui să putrezească și să moară în închisoare, dar că este mai util pentru Moscova să-și aducă oamenii acasă.
„Un uzurpator și un ucigaș”
Kara-Murza a povestit că, atunci când ofițerii din penitenciar i-au cerut să semneze un apel la clemență, a scris: „îl consider pe (Putin) nu drept un președinte legitim, ci un dictator, un uzurpator și un criminal.”
Kara-Murza l-a învinuit pe Putin pentru moartea lui Navalnîi și a politicianului rus Boris Nemțov , ucis la Moscova în 2015, precum și a miilor de ucraineni, inclusiv copiilor uciși în bombardarea unui spital din Kiev, luna trecută.
Kara-Murza ispășea o pedeapsă de 25 de ani și a spus că era convins că nu își va mai vedea soția niciodată și că va muri într-o închisoare din Rusia.
Deși a admis că se bucură că este liber, el și-a exprimat și rezervele cu privire la modul în care a fost eliberat, despre care a spus și el că echivalează cu o expulzare ilegală potrivit legislației ruse. El a recunoscut, de asemenea, dilema cu care s-a confruntat cancelarul german Olaf Scholz înainte de a lua decizia de a-l elibera pe criminalul condamnat Vadim Krasikov pentru a le asigura lor supraviețuirea.
Operațiunea a fost „despre salvarea de vieți, nu despre un schimb de prizonieri”, a spus el. „Scholz este criticat de unele părți pentru decizia dificilă de a-l elibera pe ucigașul personal al lui Putin... Dar deciziile ușoare sunt luate doar în dictaturi”.
În acest sens, dacă lucrurile ar fi fost mai facile, Navalnîi ar mai fi fost poate în viață, a adăugat el.
„Mi-e greu să nu mă gândesc că, poate dacă aceste procese s-ar fi desfășurat cumva mai repede... dacă ar fi fost mai puțină rezistență pe care guvernul Scholz ar fi trebuit să o învingă în ceea ce privește eliberarea lui Krasikov, atunci poate Alecsei ar fi fost aici, liber”, a spus el.
El a descris un calvar echivalând cu tortura psihologică în perioada detenției sale în Rusia. Un medic al închisorii îi spusese că mai are poate doar un an sau un an și jumătate de trăit, ca urmare a problemelor de sănătate după cele două tentative de otrăvire pe care le-a suferit.
I s-a permis să vorbească cu soția o singură dată și cu copiii săi de două ori în mai bine de doi ani de detenție, din care 10 luni au fost în izolare, a spus el după ce a fost eliberat în schimbul de prizonieri.
Se încarcă comentariile...
