Culisele negocierilor SUA pentru eliberarea prizonierilor politici din închisorile ruse. Rolul crucial al Germaniei

SUA au purtat negocieri anevoioase ani de zile inclusiv cu alte țări pentru a duce la capăt cel mai mare schimb de prizonieri cu Rusia de la Războiul Rece, relatează CNN, care citează mărturii ale oficialilor americani cu privire la cronologia și evenimentele care au accelerat sau au pus piedici acordului concretizat joi cu eliberarea deținuților americani și ai disidenților ruși.

Președintele Joe Biden întâmpină prizonierii eliberați la Baza aeriană Andrews FOTO PROFIMEDIA

La sfârșitul lunii iunie, oficiali CIA au organizat o întâlnire secretă cu ofițeri de informații ruși într-o capitală necunoscută din Orientul Mijlociu pentru a face o ofertă privind un posibil schimb de prizonieri, după ce Rusia respinsese, în special în ultimul an, mai multe oferte privind eliberarea americanilor condamnați la ani grei de închisoare.

De data asta, lista CIA conținea un nume nou pentru un eventual schimb: Vadim Krasikov, un asasin rus care fusese condamnat pentru execuția unui om în plină zi la Berlin și care ispășea o pedeapsă pe viață într-o închisoare germană.

Oferta venea la capătul a luni de negocieri cu Berlinul pentru a fi de acord cu eliberarea lui Krasikov, o figură considerată a avea legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin, în schimbul eliberării a doi americani ce ispășeau condamnări pentru spionaj, acuzație considerată nefondată de SUA: fostul pușcaș marin Paul Whelan (aflat de aproape șase ani în custodia Rusiei), respectiv reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich (închis anul trecut în martie, acesta primise o pedeapsă de 16 ani de închisoare).

Totodată, în urma acordului, au fost eliberați jurnalista ruso-americană Alsu Kurmasheva, precum și criticul proeminent al lui Putin Vladimir Kara-Murza, care are rezidență permanentă în SUA.

Joi, cei trei au aterizat în SUA după ce au plecat din Turcia, o altă țară implicată în negocierile din ultimele luni.

„Acordul care a făcut posibil acest lucru a fost un succes al diplomației și a prieteniei”, a declarat joi președintele Joe de la Casa Albă. „Mai multe țări au contribuit. Acestea s-au alăturat negocierilor dificile și complexe la cererea mea".

Joi seara, americanii eliberați au aterizat la baza aeriană Andrews, unde au fost întâmpinați de membrii familiei, de Biden și de vicepreședintele Kamala Harris.

Peste 10 oficiali americani au oferit mărturii despre eforturile intense ale administrației Biden, inclusiv despre obstacolele ivite la un moment dat, amenințând să dea totul peste cap.

Cheia acordului a fost demersul președintelui Biden de a-l convinge pe cancelarul german Olaf Scholz să îl elibereze pe Krasikov, prizonierul rus cel mai dorit de Putin. Krasikov a fost condamnat pentru uciderea unui fost luptător cecen, după ce instanța a decis că acesta a acționat în numele statului rus, printr-un asasinat „în stilul unei execuții” în plină zi.

Rusia a respins de-a lungul anilor mai multe oferte ale SUA privind schimburi de prizonieri

În decembrie 2022, după ce rușii au refuzat să îl includă pe Whelan într-un schimb de prizonieri cu vedeta WNBA Brittney Griner, SUA au venit cu o altă ofertă, dar au fost refuzate, potrivit unei surse informate.

în ianuarie 2023, ofițerii de informații americani s-au întâlnit cu omologii lor ruși într-o țară terță nenumită pentru a propune un schimb între Whelan și doi cetățeni ruși deținuți în Slovenia. Rusia a respins oferta și din nou în luna martie a aceluiași an, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Burns.

Apoi, situația s-a schimbat: în martie 2023, forțele de securitate ruse l-au arestat pe Gershkovich pentru spionaj, aceeași acuzație formulată împotriva lui Whelan și pe care SUA au respins-o cu vehemență.

Administrația Biden oferise deja la schimb cel mai valoros prizonier rus al său, Viktor Bout, condamnat pentru trafic de arme. Prin urmare, nu mai aveau în custodie niciun spion rus de mare valoare, astfel că oficialii au început să caute deținuți ruși pe tot globul, angajându-se într-o diplomație discretă cu aliații.

În noiembrie, ofițerii CIA din Moscova au propus un nou schimb: patru prizonieri ruși deținuți de Norvegia, Polonia și Slovenia pentru Whelan și Gershkovich.

Dar când Rusia a respins și această ofertă, a devenit limpede pentru partea americană că Rusia îl dorea pe Krasikov. Nimeni altcineva nu ar fi fost de ajuns.

Acum însă, guvernul american, prin intermediul canalelor de informații, al Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate, trebuia să convingă guvernul german.

Au avut astfel loc mai multe discuții clandestine, purtate prin intermediul unui canal secret al CIA, prin care agenția a lucrat ani de zile pentru a desfășura o diplomație sensibilă cu Moscova, unele dintre acestea incluzând posibila eliberare a disidentului rus Alecsei Navalnîi în schimbul lui Krasikov.

Cum a convins SUA Germania să-l elibereze pe asasinul rus

Înainte însă ca CIA să poată înainta părții ruse o propunere serioasă care să îl implice pe Krasikov, administrația Biden trebuia să obțină acordul Germaniei.

Secretarul de stat Antony Blinken a aflat de la un înalt funcționar al Departamentului de Stat, care vorbise cu echipa lui Navalnîi, că Germania ar putea fi convinsă dacă ar exista un imperativ moral imperios, a declarat un înalt funcționar al Departamentului de Stat. Informația a ajutat administrația să facă următorii pași.

La o reuniune G7 din aprilie 2023, Blinken a evocat ideea de a-l oferi pe Krasikov ministrului german de externe Annalena Baerbock. Dar aceasta, printre alte obiecții, și-a exprimat îngrijorarea sa că dacă ar fi schimbat cu Navalnîi, acesta din urmă s-ar întoarce în Rusia, potrivit unui oficial american familiarizat cu această chestiune. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a ridicat, de asemenea, problema în repetate rânduri în discuții cu omologul său german.

Oficialii au lucrat discret pe parcursul acestui an pentru a convinge guvernul german să accepte eliberarea lui Krasikov, inclusiv prin rugăminți din partea lui Biden și Harris.

Biden a ridicat problema într-o convorbire telefonică cu cancelarul german în ianuarie și a adus-o din nou în discuție în februarie, în cadrul unei întrevederi în Biroul Oval. În acel moment, oficialii americani aveau sentimentul că acordul are bune șanse de a fi încheiat, potrivit unui oficial al administrației.

În februarie, potrivit unui înalt oficial al administrației, cancelarul Scholz i-a spus președintelui american: „Pentru tine, o voi face”.

După unda verde, Sullivan a început demersurile, transmițând Berlinului liste cu ruși care putea fi subiectul unui schimb.

Impactul morții lui Navalnîi în închisoare

Dar apoi a venit o veste șocantă: pe 16 februarie 2024, Navalnîi a murit în închisoare. SUA făcuseră eforturi în tot acest timp pentru a-l include Navalnîi în acord. „Totul s-a răcit”, a spus un oficial american familiarizat cu discuțiile.

Decesul opozantului rus a fost făcut public în ziua deschiderii Conferinței de securitate de la München din februarie, punând totul în pericol.

Harris, prezentă în Germania pentru conferință, a făcut presiuni asupra lui Scholz să faciliteze eliberarea lui Krasikov într-o întâlnire privată cu cancelarul german. După ce a încheiat o întâlnire programată cu Scholz, ea a cerut întregului personal să părăsească camera pentru ceea ce oficialii americani numesc uneori o „întâlnire bilaterală restrânsă”, în care a rămas doar câte un consilier de fiecare parte.

În acea conversație, Harris a subliniat că eliberarea lui Krasikov era esențială pentru a ajunge la un acord, a declarat un oficial de la Casa Albă pentru CNN.

La Washington, în ziua în care SUA au aflat de moartea lui Navalnîi, Sullivan, după o întâlnire programată cu părinții lui Gershkovich, și-a pus echipa să înceapă să întocmească liste cu oameni eligibili pentru a încheia un acord viabil pentru Germania, au declarat un oficial înalt al administrației și un oficial american.

Lista a fost finalizată la sfârșitul lunii martie, potrivit oficialului american. Președintele Biden i-a trimis o scrisoare lui Scholz în aprilie, iar Germania a fost în cele din urmă de acord să-l elibereze pe Krasikov la începutul lunii iunie. Cheia, potrivit mai multor oficiali americani, a fost includerea lui Kara-Murza și a altor șapte prizonieri politici ruși.

SUA au trebuit să convingă și alte țări. La München, Harris a cerut o întâlnire cu prim-ministrul sloven Robert Golob, al cărei obiectiv principal, potrivit unui oficial de la Casa Albă, a fost ca acesta să-și dea acceptul privind eliberarea a doi cetățeni ruși aflați în custodia slovenilor și pe care SUA i-au identificat, de asemenea, ca fiind o prioritate pentru ruși.

Biden însuși făcea presiuni asupra Sloveniei. În urmă cu două weekenduri, cu doar câteva clipe înainte de a anunța că își va încheia campania din 2024, Biden l-a sunat pe premierul sloven pentru a-l îndemna să finalizeze acordul.

Cum s-a încheiat acordul între Rusia și SUA

Abia în ultimele săptămâni Moscova a fost de acord cu înțelegerea pusă pe masă de SUA. Odată ce și-au dat aprobarea, lucrurile s-au mișcat rapid.

Procesul lui Gershkovich a fost accelerat, cu o sentință rapidă pentru acuzația de spionaj și o condamnare la 16 ani de închisoare. Procesul Kurmașevei a fost, de asemenea, accelerat, iar ea a primit 6,5 ani de închisoare. În schimburile anterioare de prizonieri, Rusia s-a asigurat că există condamnări înainte de a merge mai departe cu un eventual acord.

La sfârșitul lunii iulie, în remarci la Forumul de Securitate din Aspen, la câteva zile după condamnarea lui Gershkovich, Sullivan a fost întrebat despre eforturile de a-l elibera reporterul Wall Street Journal.

„Tot ceea ce vă pot spune este că suntem concentrați asupra acestui lucru; suntem hotărâți să facem acest lucru”, a spus el.

Pe măsură ce luna iulie se apropia de final, semnalele din partea Rusiei au devenit din ce în ce clare. Au fost acordate grațieri pentru unele dintre persoanele implicate în schimb. Locațiile celorlalți deținuți au devenit subit necunoscute.

Pe 26 iulie, trimisul prezidențial special pentru afacerile ostaticilor, Roger Carstens, a vorbit cu Paul Whelan la telefon, din colonia sa penitenciară din Mordovia. Carstens nu a putut să-i împărtășească detalii despre schimbul iminent, dar a putut să-și facă o idee despre starea de spirit a lui Whelan, care era una de optimism, a spus o sursă familiarizată.

Jeff Flake, ambasadorul SUA în Turcia, a dezvăluit că a existat o teamă constantă în ultimele câteva săptămâni că acordul ar putea cădea, mai ales cu atâtea părți implicate și atât de mulți prizonieri în joc.

„Ne-am temut doar că o scurgere o va strica”, a spus Flake pentru CNN. Flake spune că a fost implicat abia „cu câteva săptămâni în urmă”, când schimbul se apropia de faza finală. „Au fost doar foarte, foarte puțini care știau de asta”, a spus el.

„Astăzi a fost o zi foarte bună”, a spus Sullivan, după ce schimbul istoric de prizonieri cu Rusia s-a materializat după negocieri anevoioase în care Germania a jucat un rol crucial.

Prizonerii eliberați din închisorile ruse sunt de la stânga la dreapta: activistul rus Vladimir Kara-Murza; directorul de securitate corporativă și fostul pușcaș marin american Paul Whelan; Lilia Chanysheva, fost coordonator al birourilor regionale al regretatului opozant rus Alecsei Navalnîi; copreședintele Centrului Memorial pentru Drepturile Omului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Oleg Orlov; reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich; artistul și muzicianul Sașa Skochilenko; activistul rus și fostul deputat municipal al districtului Krasnoselski Ilya Yashin; jurnalista  Radio Europa Liberă/Radio Liberty Alsu Kurmasheva.

Prizonierii eliberați în urma schimbului între SUA și Rusia FOTO PROFIMEDIA