Transnistria rămâne în continuare în criză economică
0
Situaţia economică din regiunea transninstreană îngrijorează din ce în ce mai mult aşa-zisul guvern din stânga Nistrului. Ieri, aşa-zisul executiv de la Tiraspol a desfăşurat o şedinţă operativă pentru a discuta despre problema deficitul resurselor la bugetul regiunii şi despre problemele în activitatea economică externă a întreprinderilor de stat.
Potrivit site-ului Newspmr, aşa-zisul ministru al Finanţelor de la Tiraspol, Elena Ghirjul, a prezentat un raport în care se menţionează faptul că nivelul încasărilor la bugetul regiunii este în continuă scădere. Astfel, în primele zece zile din luna mai, bugetul a avut cu o treime mai puţine venituri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Bugetele locale au încasat de asemenea cu 10 la sută mai puţin faţă de nivelul perioadei similare a anului 2014. Singurele venituri în creştere au fost cele din taxele vamale, care însă au fost destul de modeste.
Raportul Elenei Ghirjul conţine de asemenea informaţii cu privire la nivelul plăţiilor salariale. Astfel, la nivelul bugetului regiunii, salariile au fost rambursate în proporţie de 51%, iar la nivelul bugetelor locale – în jur de 30%.
În timpul şedinţei, a fost discutată situaţia câtorva întreprinderi mari de stat, în special cea privind activitatea fabricii ”Kvint”, căreia Chişinăul i-a refuzat prelungirea licenţei pentru producerea şi importul de băuturi alcoolice. Au fost incluse în discuţie şi deciziile conducerii Ucrainei cu privire la interdicţia de circulaţie a mărfurilor accizabile prin punctele de trecere a frontierei Cuciurgani şi Platonovo, începând cu data de 18 mai. În prezent aşa-zisele ministere de resort din stânga Nistrului efectuează calcule referitoare la viitoarele pierderi de pe urma deciziei autorităţilor ucrainene, meţionează Newspmr.
Astăzi serviciul de presă al aşa-zisului Sovietului Suprem de la Tiraspol a publicat raportul de analiză al lui Alexandr Martânov, consilierului preşedintelui respectivului ”parlament”, referitor la starea actuală a economiei şi la măsurile necesare pentru depăşirea crizei, anunţă site-ul Mirpmr. Acesta reflectă de asemenea situaţia economică gravă din regiune.
Potrivit autorului, în prezent regiunea se confruntă cu o criză economică pe fondul căreia scad vertiginos indicii activităţii de afaceri ale interprinderilor, se înrăutăţeşte situaţia finanţelor publice şi viaţa cetăţenilor. Acesta spune că situaţia actuală obligă autorităţile centrale să ia măsuri urgente şi pe termen scurt îndreptate către depăşirea stării actuale.
Alexandr Martânov declară că dezvoltarea măsurilor anticriză trebuie să se bazeze pe analiza situaţiei reale din economie, înţelegând cauzele crizei şi caracterul acesteia şi că, fără acest lucru, măsurile ce urmează a fi adoptate vor fi ineficiente sau chiar dezastruase în unele cazuri.
Expertul atrage atenţia asupra faptului că PIB-ul pe cap de locuitor din regiunea transnistreană este în jur de 2200 de dolari SUA. Această valoare, care caracterizează nivelul de dezvoltare a statului, indică un nivel foarte scăzut de dezvoltare a economiei, unul dintre cele mai scăzute din CSI, ceea ce favorizează imposibilitatea finanţării suficiente a sferelor precum educaţia, sănătatea şi asigurarea pensiilor.
”Din păcate, situaţia este una evidentă – să mizezi pe standarde sociale înalte într-un stat slab dezvoltat este o naivitate. Aceasta este prima concluzie referitoare la situaţia economiei Transnistriei”, a menţionat autorul.
Acesta spune că, în afară de nivelul extrem de scăzut al PIB-ului, economiei transnistrene îi sunt caracteristice şi alte deformări semnificative cum ar fi faptul că la o sută de persoane care primesc pensii le revin doar 101 de angajaţi, că, în general, 47 % din numărul total al populaţiei angajate, sunt cetăţeni care lucrează în sectorul de stat, sau faptul că contribuţia micului business la PIB este de doar 10-12%.
Alexandr Martânov menţionează că, potrivit experiţilor, regiunea transnistreană ocupă locul 120 în ratingul internaţional pentru atractivitatea investiţiilor.
”Luând în calcul dezechilibrele prezentate, se poate trage următoarea concluzie: criza economiei transnistrene poartă, în primul rând, un caracter intern şi structural, adică structura economiei însăşi, şi anume dezvoltarea slabă a sectorului real, cheltuielile publice relativ mari, business-ul mic foarte slab dezvoltat şi nivelul scăzut de ocupare în sectorul real, duce la un nivel scăzut de dezvoltare a statului în general”, spune autorul raportului de analiză.
”Evident, criza structurală a economiei de astăzi, este completată de oscilările negative ciclice pe pieţele externe, o conjunctură nefavorabilă şi factori politici, însă cauza principală a problemelor economice ale transnistriei sunt totuşi deformările structurale interne care au atins niveluri foarte grave şi ameninţătoare. În aşa situaţie, bani suficienţi în buget nu vor fi niciodată, deoarece însăşi deficitul bugetului poartă la fel nu un caracter ciclic, precum insistă să ne prezinte unii economişti, ci unul mult mai grav – unul structural! Aceasta o demonstrează parametrii politicii bugetar-fiscale duse în prezent”, constată consilierul spicherului aşa-zisului parlament transnistrean.
”La sfârşitul anului 2014 povara fiscală a economiei transnistrene a reprezentat 34% din PIB, ceea ce depăşeşte semnificativ standardele ţărilor în curs de dezvoltare precum şi valoare sarcinii fiscale în ţările CSI. Povara fiscală este una semnificativă şi excesivă, însă banii la buget tot sunt insuficienţi. Care e cauza?”, se întreabă Alexandr Martânov.
”Să facem, de exeplu, o analiza a cheltuielilor publice: Cheltuielile planificate pentru anul 2015 constituie în jur de 40% din PIB. În procesul de planificare noi ne-am ghidat după necesităţile noastre aşa cum le vedem noi, însă nu după legile economice. În economie, însă, şi în procesul bugetar în particular, lucrurile nu merg aşa. În teoria şi practica planificării bugetare, inclusiv în ţările CSI şi Rusia, întotdeauna se ţine cont de valoarea economiei şi de standartul cheltuielilor publice. Pentru economiile emergente limita cheltuielilor publice este de 25% din PIB. Noi, însă repartizăm 40% din buget pentru cheltuieli şi ne mirăm de mărimea dificitului. Deci cu alte cuvinte, tindem ca, în condiţiile unui PIB de 12 miliarde de ruble (n.r. ruble transnistrene) să finanţăm cheltuieli de 5 miliarde de ruble. Pentru o economie în curs de dezvoltare şi atât de slab dezvoltată precum cea a Transnistriei, aceasta este o combinaţie fatală, în care să vorbeşi despre crearea de noi întreprinderi, locuri de muncă, investiţii, şi, în final, creşterea nivelului de trai al populaţie, este imposibil. Pentru a finanţa cheltuieli de 5 miliarde de ruble, Transnistria trebuie să aibă un produs intern brut de 20 de miliarde de ruble, adică cu 1,7 la sută mai mult decât are în prezent. Astfel poate fi trasă încă o concluzie importantă: soluţia de finanţare a cheltuielilor prin creşterea sarcinii fiscale este epuizată! Cauza deficitului bugetar înalt nu constă în impozitele mici, ci în cheltuielile publice destul de mari, adică mari în raport cu valoarea PIB-ului” afirmă autorul raportului de analiză.
Ce este de făcut în situaţia actuală? În primul rând este vorba despre îmbunătăţirea sistematică a climatului investiţional şi urcarea de pe locul 120 în clasamentul atractivităţii investiţionale pe o poziţie pe care investitorul ar vrea măcar să arunce o privire în direcţia ţării noastre. Doar în acest caz se va putea vorbi despre crearea de noi locuri de muncă şi taxe suplimentare la buget”, a argumentat Alexandr Martânov.
”În al doilea rând este nevoie de reforme structurale cardinale în sfera bugetară şi creşterea semnificativă a calităţii guvernării. Doar aşa o să ne putem aştepta la stabilizare macroeconomică, scădere a deficitului bugetar şi creştere economică. La rândul lor, propunerile auzite tot mai des de creştere a sarcinii fiscale şi de consolidare a poverii administrative asupra întreprinderilor, crează constrângeri fără precent asupra activităţii de întreprinzător şi sporesc şi atât de mult riscul deja ridicat de a investi în economie, încât şansele de a crea noi întreprinderi şi locuri de muncă tind spre zero. În condiţiile actuale, să încerci să rezolvi criza prin creşterea taxelor şi sarcinii administrative, ar fi ca şi cum ai încerca să stingi focul cu kerosen”, mai adaugă consilierul din stânga Nistrului.
Trebuie să se înţeleagă faptul că nivelului de viaţă a cetăţenilor creşte acolo, unde condiţiile de creare a noilor întreprinderi şi de dezvoltare a economiei sunt mai bune şi competitive. Aceasta este ceea ce reprezintă un model modern de dezvoltare a statelor. În economiile riscante şi necompetitive banii niciodată nu vin, ci fug cât mai repede de acolo! ”, a conchis Alexandr Martânov, citat de Mirpmr.
Se încarcă comentariile...
