Studiu. La 10 ani de la frauda bancară, principalii actori ai schemelor continuă să se afle la libertate

FOTO simbol

După 10 ani de la sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova şi spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldoveneşti, cu implicarea unor judecători, sub ochii organelor de drept, în lipsa unor mecanisme de supraveghere robuste, principalii actori ai acestor scheme frauduloase continuă să se afle la libertate.

 Aceasta este una dintre concluziile Raportului „Republica Offshore”: analiza factorilor, care au contribuit la frauda sistemică şi spălarea de bani în sectorul financiar-bancar şi de asigurări din Republica Moldova”, elaborat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupţie (CCIA), transmite IPN.

Potrivit documentului, pentru a nu admite repetarea unor asemenea scheme, este necesară asigurarea unei proceduri transparente şi a unor criterii clare pentru numirea în funcţie de guvernator, viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei şi a altor instituţii, fortificarea procesului de detectare timpurie a spălării banilor de instituţiile de resort, îmbunătăţirea procesului de recuperare în materie civilă şi penală printr-o mai bună coordonare între agenţii, consolidarea sprijinului internaţional, dar şi alte acţiuni. Ion Guzun, directorul secretariatului CCIA, a menţionat la lansarea raportului că persoanele cu funcţii de conducere de la BNM erau numite anterior conform unor criterii politice, iar responsabilitatea acestei instituţii a dat greş. Totodată, deciziile judecătorilor în frauda bancară au fost „întârziate şi greoaie”. Potrivit lui Ion Guzun, în raport figurează numele Plahotniuc, Platon, Şor, Reidman.

Totodată, James Wasserstrom, copreşedinte al CCIA, a subliniat că frauda bancară nu a fost o acţiune izolată, ci una care a durat pe parcursul a 20 de ani şi aceasta este demonstrat prin fapte. Schemele au fost împrumutate din Rusia şi din alte state, iar beneficiarii efectivi au fost ascunşi.

„De la declararea independenţei Moldovei de URSS şi până în prezent, unii politicieni, patroni şi acoliţii lor au abuzat de poziţiile lor de autoritate şi influenţă pentru a crea sisteme defecte sau pentru a le submina pe cele funcţionale, cu scopul de a obţine beneficii personale. În unele cazuri, persoanele au fost atât de înverşunate în activităţile lor corupte şi au beneficiat atât de semnificativ, încât impactul – acumularea bogăţiei şi concentrarea puterii lor în detrimentul cetăţenilor moldoveni – ameninţă întreaga economie. Dacă ar fi să-şi extindă puterea şi să preia pe deplin controlul asupra economiei, ei ar controla în mod efectiv ţara – definiţia „statului capturat”. Vocile celor mulţi s-ar pierde, iar odată cu aceasta – şi democraţia, în favoarea celor foarte puţini. Republica Moldova trebuie să-şi recapete independenţa, pentru că anumite instituţii au fost capturate”, a spus James Wasserstrom.

Potrivit lui, există probleme cui aparţin cele 11 bănci supravegheate de BNM şi există nedorinţa de a efectua anumite inspecţii în acest sens. Se spune că sunt bănci care avea tranzacţii suspicioase privind persoane expuse politic, dar băncile respective nu oferă asemenea informaţii, a atenţionat James Wasserstrom.

James Wasserstrom este diplomat american, care, printre altele, a condus lupta împotriva corupţiei în serviciile de utilitate publică timp de 4 ani în calitate de ofiţer superior în cadrul Misiunii Administraţiei ONU în Kosovo şi consilier al Ambasadei SUA pentru combaterea corupţiei în Afganistan.

Totodată, Tamara Razin, copreşedinte al CCIA, a menţionat că, în 8 ani, nu s-a făcut nimic în investigarea fraudei bancare, pentru că nu a existat voinţă politică. Totodată, actualul Guvern a întreprins măsuri serioase şi dificile pentru a soluţiona deficienţele flagrante ale statului de drept, care se regăsesc în fiecare element al sistemului de justiţie. „Va fi un proces lung, iar succesul este incert. Deşi au existat unele îmbunătăţiri în reglementarea sectorului financiar, rămân nesoluţionate deficienţele evidente privind schemele de spălare a banilor şi beneficiarii efectivi. Este mult de făcut, nu s-a avansat mult în recuperarea acestor active pierdute. Instituţiile de stat, care luptă cu corupţia nu au acţionat la timp, pentru a recupera aceste active”, a spus Tamara Razin.

Tamara Razin este expertă în macroeconomie şi finanţe internaţionale, cu o experienţă de muncă de 14 ani la Fondul Monetar Internaţional. Anterior, ea a activat la Banca Naţională a Moldovei. Ea a menţionat la lansarea raportului că este primul raport al Comitetului Consultativ Independent, care prezintă o analiză cuprinzătoare a fenomenului corupţiei, fraudei şi spălării banilor din sistemul financiar-bancar şi de asigurări, văzută într-un context mai larg. De asemenea, este ilustrat modul în care sunt efectuate modificările legislative, numirile problematice ale unor conducători de instituţii, lipsa unei independenţe autentice a instituţiilor de supraveghere şi a unei reacţii prompte la semnalele de alarmă, ceea ce a rezultat în capturarea instituţiilor statului.  

Raportul prezintă constatări documentate, formulează concluzii şi recomandări pentru consolidarea instituţiilor, sporirea transparenţei în activitatea acestora, modificări ale legislaţiei, îmbunătăţirea mecanismului de supraveghere din domeniul financiar, bancar şi de asigurări.

Următoarele rapoarte ale CCIA se vor referi la competenţele instituţiilor anticorupţie, finanţarea partidelor politice şi corupţia din întreprinderile cu capital de stat. CCIA urmează să prezinte următorul raport în septembrie anul curent.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupţie a fost înfiinţat în iunie 2021, prin decret prezidenţial. CCIA este o structură independentă, alcătuită din experţi internaţionali şi naţionali, care au misiunea de a analiza problemele sistemice de corupţie mare ce afectează instituţiile de stat din Republica Moldova şi de a îmbunătăţi capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupţie. Totodată, misiunea CCIA este de a consolida înţelegerea Republicii Moldova cu privire la problemele generale şi specifice în ceea ce priveşte corupţia mare şi de a spori capacitatea statului de a lua măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăţi  viaţa cetăţenilor din Republica Moldova.