Stoianoglo a prezentat raportul după controalele petrecute la PCCOCS şi PA: Aduc scuze faţă de cetăţenii care au fost urmăriţi ilegal de procurori

Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a prezentat luni, 20 ianuarie, un raport amplu cu privire la situaţia din Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) şi Procuratura Anticorupţie (PA) în rezultatul efectuării verificărilor la cele două procuraturi specializate.

Şeful procuraturii a vorbit despre mai multe ilegalităţi comise de procurori, printre care interceptări telefonice ilegale ale cetăţenilor, reţineri abuzive, persecutarea oamenilor de afaceri în lipsă dovezilor etc. În acest context, Alexandru Stoianoglo a prezentat scuze societăţii pentru activitatea celor două procuraturi şi a dat asigurări că va reseta sistemul şi că nu va mai admite asemenea abuzuri.

Raportul integral al procurorului general

În decursul ultimilor patru ani, activitatea procuraturilor specializate a fost intens mediatizată. Practic zilnic, ”produsul” muncii lor a fost ”cap de afiş” în presa din republică şi nu doar.

Zilnic am fost martorii spectacolelor cu mascaţi şi încătuşaţi, defilaţi prin faţa camerelor de luat vederi, reţineri, arestări şi percheziţii. S-a acreditat ideea existenţei a două structuri serioase, care luptă sincer cu corupţia şi crima organizată. 

În realitate însă, lucrurile au stat diametral opus, iar controalele pe care le-am efectuat la Procuratura Anticorupţie şi PCCOCS au scos la lumină ”faţa” nevăzută a activităţii celor două subdiviziuni.

Este evident faptul că volumul de lucru realizat pe parcursul a 4 ani de către PA şi PCCOCS nu poate fi fizic controlat în decurs de o lună şi cu un potenţial uman nici în jumătate faţă de cât dispune doar o procuratură specializată.

Nici nu am urmărit scopul de a verifica totul absolut, fiind conştienţi că acest lucru este imposibil. Am intervenit selectiv, reieşind din anumite criterii de prioritizare, având la bază gravitatea încălcărilor drepturilor omului şi am constatat că, din ceea ce s-a reuşit de controlat, pe majoritatea cauzelor s-au depistat încălcări destul de grave.

SINTEZA rezultatelor verificării activităţii procuraturilor specializate

I.    GENERALITĂŢI

În debutul activităţilor de control al procuraturilor specializate procurorii implicaţi în efectuarea verificărilor au întâmpinat probleme de ordin major întru verificarea în ansamblu a activităţii acestor procuraturi care rezulta din lipsa practic totală a evidenţei activităţilor de bază a procuraturilor, fapt ce contravine actelor normative ale Procuraturii şi reprezintă încălcări grave.

În conformitate cu prevederile Ordinului Procurorului General nr.9/36 din 20.02.2016, prin care a fost aprobată Instrucţiunea privind rolul şi atribuţiile conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii Generale şi a procurorilor teritoriali şi specializaţi în exercitarea şi conducerea urmăririi penale:

Procurorii-şefi sunt obligaţi să asigure prin registre unice evidenţa permanentă a cauzelor/proceselor penale (10 registre).
•    a cauzelor penale pornite de ofiţerii de urmărire penală (anexa nr.1);
•    a cauzelor penale pornite de procurori (anexa nr.2);
•    materialelor de refuz în începerea urmăririi penale pa care hotărârile au fost adoptate în baza propunerilor ofiţerilor de urmărire penală (anexa nr.5);
•    cauzelor penale prezentate procurorului cu propunerea de a pune persoana bănuită sub învinuire şi deciziile adoptate de procuror (anexa nr.6);
•    persoanelor reţinute şi arestate (anexa nr.7);
•    cauzelor penale parvenite la procuratură cu propunerile prevăzute de art.289 CPP – terminarea urmăriri penale (anexa nr.8);
•    cauzelor penale în care s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărirea penală,
încetarea urmăririi penale şi/sau clasarea procesului penal (anexa nr.9);
•    cauzelor penale în care urmărirea penală a fost suspendată condiţionat (anexa nr.10);
•    cauzelor penale expediate în judecată cu rechizitoriu sau cu ordonanţă de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter medical (anexa nr.l1);
•    cauzelor penale în care urmărirea penală a fost suspendată (anexa nr.12).

În aceste procuraturi s-a stabilit lipsa totală a acestor registre, cu excepţia  Registrului cauzelor pornite de procuror de la Procuratura Anticorupţie.

În aşa situaţie nu a fost posibil de verificat completamente pe câte cauze penale real, de facto, s-a exercitat şi condus urmărirea penală, câte persoane au fost reţinute şi din ele câte au fost arestate, câte din ele au fost scoase ulterior de sub urmărire penală.

La fel, nu s-a dus nici într-un mod evidenţa măsurilor speciale de investigaţii dispuse şi autorizate.

Respectiv, în cadrul controlului nu a fost posibil de contrapus datele din rapoartele de activitate ale procuraturilor specializate privind efectuarea controlului executării legilor de către organele care efectuează activitate specială de investigaţie cu datele reale, pentru a stabili cu certitudine câte măsuri speciale au fost efectuate, în privinţa la câte persoane, care a fost durata şi legalitatea lor.

În PCCOCS o altă situaţie alarmantă a fost stabilită cu referinţă la activitatea de completare şi introducere a informaţiilor privind cauzele penale şi persoanele care comit infracţiuni (fişele statistice), pe dosarele din gestiune.

Acesta ar însemna că sunt persoane învinuite, inculpate cu măsuri preventive aplicate, cu dosare penale expediate şi examinate în instanţa de judecată, cu privire la care nu este evidenţă şi acestea îşi perfectează în mod obişnuit acte, caziere judiciare „curate”, pleacă peste hotare ş.a.m.d. 

Concluzionez că conducătorii acestor 2 procuraturi specializate cei ce au intenţionat au dus fraudulos evidenţa astfel încât, în eventualitatea unui control, să nu poată fi depistate gravele abateri admise în activitate.

II.    EFICIENŢA ACTIVITĂŢII, VOLUMUL DE LUCRU

Procuratura Anticorupţie. Pentru a avea un tablou sumar al eficienţei activităţii PA, deşi nu suntem adepţii aprecierii activităţii de procuror doar în baza  datelor statistice, totuşi vom remarca că în ultimii 4 ani, procurorii anticorupţie au reprezentat învinuirea în Judecătorii în puţin peste 1000 de dosare penale. Aproximativ 45% din aceste cauze penale au fost examinate în condiţiile unei proceduri simplificate prevăzute de art. 3641 din Codul de procedură penală, ceea ce presupune examinarea unui dosar în 1 sau cel mult 2 şedinţe de judecată.

Pornind de la priorităţi, echipa Procuraturii Generale s-a focusat în special pe dosare judecate în ultimii 2 ani (2018-2019).

Astfel, fiecare a 3-a infracţiune din cele investigate şi deduse judecăţii sunt clasificate drept infracţiuni minore, sau nu ating gradul de severitate al infracţiunilor clasificate cel puţin grave.

În suportul acestei afirmaţii, vom menţiona că din numărul total de sentinţe pronunţate de către instanţele de fond, aproximativ 33 % le reprezintă cauzele despre corupţia minoră, în care obiectul mitei îl reprezintă sume ce nu depăşesc 5 mii de lei (art.324 alin.(4) CP) sau Traficul de influenţă, în care subiecţii, de regulă, nu sunt reprezentanţi ai aşa numitei clase a guleraşelor albe şi în care, la fel sumele pretinse nu depăşesc 5000 lei.

Concluzia pe care o facem este că, potenţialul procuraturii specializate este utilizat pentru documentarea unor cazuri minore, doar în vederea creării unor indicatori statistici favorabili, contrar aşteptărilor societăţii, a partenerilor de dezvoltare, context în care generăm o scădere artificială a potenţialului de care dispun aceste procuraturi autonome, iar drept consecinţă, corupţia mare, dosarele de rezonanţă, rămân în nelucrare sau se prăfuiesc în safeuri, neavând finalitate cu anii.

În raport cu această situaţie, procurorul-şef al Procuraturii Anticorupţie a adresat în toamna anului trecut Preşedintelui Parlamentului scrisoarea în care, pe motivul că ar avea personal insuficient, având în vedere volumul mare de lucru, a solicitat majorarea numărului de procurori în procuratura specializată.

Verificările au stabilit că această scrisoare, de fapt, a venit pe fondalul luării în gestiune la PA a unei multitudini de cauze în afara competenţei stabilite (de competenţa altor organe – contrabandă, evaziune fiscală, fals în documente, spălare de bani, escrocherii şi alte infracţiuni contra patrimoniului) care a determinat o încărcătură mare pentru procurorii şi ofiţerii detaşaţi din subordine, în aşa mod sustrăgându-i de la activitatea lor de bază – combaterea corupţiei, în special celei mari.

În acest context, explicativ este dosarul fraudei bancare: în perioada 2016 – 2019 investigaţiile au fost realizate de un grup în care au fost incluşi doar 6 procurori, pe când într-o cauză pornită neîntemeiat pe un pretins fapt de spălare de bani, procurorul-şef al Procuraturii Anticorupţie a dispus formarea unui grup de urmărire penală format din tocmai 45 de persoane (19 procurori şi 26 ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţii), astfel de practici negative fiind multiple.

PCCOCS. Deşi în cadrul PCCOCS au fost formate trei subdiviziuni distincte cu domenii clare de activitate (secţia exercitare, conducere a urmăriri penale şi secţia reprezentare a acuzării în judecată), s-a constatat că nu în toate cauzele penale aflate pe rolul instanţelor de judecată, acuzarea de stat era susţinută de către procurorii specializaţi în domeniul susţinerii învinuirii în instanţele de judecată.

Astfel, în peste 100 cauze penale, acuzarea era susţinută de către procurorii care au condus sau exercitat urmărirea penală. Respectiv, adjunctul procurorului – şef, care era responsabil de domeniul judiciar, doar ţinea evidenţa statistică şi înregistra rezultatele examinării cauzelor penale.

Controlul a stabilit că acest lucru era utilizat intenţionat pe o bună parte de dosare, în care la etapa urmăririi penale erau admise grave derogări - pentru a evita scoaterea lor la iveală de către alţi procurori în cadrul judecării cauzei. În această formulă procurorii din Secţia de acuzatori de stat nu aveau o încărcătură majoră, iar cei ce exercitau şi conduceau cu urmărirea penală, datorită faptului că participau în instanţele de judecată, nu reuşeau să se concentreze pe activitatea lor de bază – urmărirea penală şi, ca rezultat, au lăsat în nelucrare multiple cauze penale pe termen de la 1 la 4 ani.

Pe de altă parte, pentru majorarea indicatorilor cantitativi, în mod abuziv, iniţial, majoritatea cauzelor penale se pornesc cu calificativul comis de grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală.

Criteriile care definesc forma de participaţie a unui grup criminal organizat sau organizaţiei criminale sunt totalmente desconsiderate, iar drept consecinţă, în aceeaşi fază iniţială au loc dispunerea şi autorizarea măsurilor speciale de investigaţii, reţineri, arestări, mediatizarea pe larg a informaţiilor despre destructurarea grupărilor criminale.

Ulterior, treptat persoanele sunt scoase de sub urmărire penală pe aceste calificative, uneori chiar integral, sunt eliberate din stare de arest şi, respectiv,  cauzele penale se expediază în instanţa de judecată pe infracţiuni minore, doar în privinţa unor persoane cu un rol mai redus de implicare în comiterea infracţiunilor , pedepsele penale sunt non-privative de libertate.

Analiza efectuată a demonstrat că urmare a aplicării acestor procedee despre care tocmai am vorbit, în perioada 1 august 2016-2019, din numărul total de cauze examinate cu sentinţă doar 10% constituite cauze privind infracţiuni comise de grupări organizate.

Cu titlu de exemplu, aducem cauze penale instrumentate de procurorii PCCOCS, în care acuzaţiile erau despre falsificarea documentelor oficiale, art.361 din Codul penal, conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, alte infracţiuni uşoare şi fără un grad înalt de complexitate.

Practica vicioasă de disjungere a cauzelor penale în proceduri separate şi trimiterea cauzelor penale doar în privinţa unor persoane interpuse privind infracţiuni minore.

În acest sens menţionăm practica pe categorii de infracţiuni, în special cele de evaziune fiscală, pseudoactivitate de antreprenoriat, spălare de bani.

Spre exemplu: de către PCCOCS a fost pornită cauza penală în privinţa a două persoane fizice (administrator şi contabil-şef care gestionau activitatea persoanei juridice) şi o întreprindere individuală pe faptul eschivării de la achitarea taxelor obligatorii şi impozitelor în proporţii deosebit de mari, suma prejudiciului fiind de aproximativ 6 milioane lei.

Pe parcursul urmăririi penale, neîntemeiat s-a dispus disjungerea cauzelor în privinţa persoanelor fizice, care de fapt erau executorii principali în aceste infracţiuni şi, astfel, cauza penală a fost remisă în instanţa de judecată doar în privinţa persoanei juridice (aflată în insolvenţă), aceasta fiind condamnată, evident fiind faptul că prejudiciul solicitat şi încasat formal prin sentinţă nu va fi recuperat niciodată. Menţionăm că persoanele care au gestionat cu grave încălcări fiscale activitatea persoanei juridice, soldate cu cauzarea daunelor în proporţii deosebit de mari bugetului public, nici până în prezent nu au fost diferite justiţiei. 

Cu titlu general, menţionăm că procurorii ezită să întreprindă măsuri în vederea  urmăririi bunurilor dobândite pe cale infracţională şi nu înaintează acţiuni civile despre încasarea prejudiciului cauzat prin infracţiune. Mai mult ca atât, acolo unde circumstanţele cauzei impun realizarea unor investigaţii financiare paralele şi pornirea urmăririi penale pe fapte de spălare de bani, aceasta nu se realizează, în unele cazuri concluzionăm că se face intenţionat.

III.    ÎNCĂLCĂRI GRAVE DEPISTATE

Pornirea neîntemeiată a urmăririi penale.
Analizele efectuate au identificat cazuri când pornirea dosarelor s-a făcut în lipsa oricărei bănuieli rezonabile, doar în baza unor rapoarte fără suport factologic, fără confirmare documentară şi probatorie, în multe dintre cazuri doar în scopul efectuării interceptărilor şi altor măsuri speciale de investigaţii.

Procuratura Anticorupţie. Spre exemplu, pretinsa contrabandă cu mijloace financiare şi spălare de bani din anul 2018. Temei pentru pornirea urmăririi penale  l-a constituit doar raportul de autosesizare întocmit de către ofiţerul de investigaţie potrivit căruia, în baza informaţiilor de interes operativ, a stabilit că ”…unii funcţionari din cadrul unei instituţii superioare de învăţământ, împreună cu unii studenţi racolează tineri din cadrul instituţiei vizate sau din exterior şi promit o remunerare, pentru introducerea în ţară a sumei de 10000 dolari SUA...”.
    După autorizarea şi efectuarea mai multor măsuri speciale de investigaţii (interceptări şi urmărire vizuală), fără nici o pertinenţă probatorie, nefiind efectuate alte acţiuni de anchetă, cauza a fost clasată.
   
Într-un alt caz, potrivit ordonanţei de pornire a urmăririi penale ”…pe parcursul anilor 2016 – 2017, de către angajaţii unui post vamal intern, a  fost implementată o schemă ilicită de percepere sistematică de la reprezentanţii agenţilor economici ce vămuiesc marfa plasată în regim de import a mijloacelor financiare sub forma ”taxei de protecţie…”.
Temei pentru pornirea urmăririi penale l-a constituit raportul de autosesizare al unui ofiţer de investigaţii. Careva investigaţii în cadrul procesului penal nu au fost efectuate. La raportul menţionat sunt anexate copia unei note informative nesemnate, privind faptul tergiversărilor admise de către colaboratorii vamali la clasificarea mărfurilor importate de un agent economic.
Pe dosar au fost autorizate 32 de măsuri (interceptări, înregistrări video ascunse)- vizaţi fiind un grup de persoane, care nu aveau legătură între ele şi care reprezentau în special diferiţi agenţi economici, societăţi de brokeri vamali, precum şi unii vameşi). În final, după mai multe luni de zile de „anchetă” cauza a fost clasată.

S-au atestat multiple cazuri de pornire a urmăririi penale pe componenţe de infracţiuni materiale  în lipsa prejudiciului clar constatat.
În special asemenea hotărâri a fost adoptate în cazurile infracţiunilor de abuz în serviciu.

În alt caz, în pofida faptului că, din cuprinsul sesizării, se evidenţia clar un dezacord al reprezentanţilor persoanelor juridice cu actul emis de o autoritate a administraţiei publice locale, în persoana unui primar (litigiu aflat pe rolul instanţei de contencios) neîntemeiat s-a ajuns la concluzia că relaţiile apărute între conducerea agenţilor economici şi autoritatea publică locală sunt de natură penală.
Ca urmare, s-a dispus pornirea urmăririi penale în baza art.329 alin.(1) din Codul penal (neglijenţă în serviciu), cu efectuarea acţiunilor procesuale penale întreprinse pe caz, inclusiv cu caracter de ingerinţă în viaţa privată a persoanei  (percheziţii la domicilii şi în birourile de serviciu).
Pe caz a existat un litigiu în contencios administrativ, despre care se cunoştea la momentul pornirii urmăririi penale, examinat irevocabil la finele anului 2017 de Curtea Supremă de Justiţie care a stabilit legalitatea acţiunilor primăriei.  Cauza penală a fost clasată.

PCCOCS.
    Exemplu: Din materialele unei cauze privind infracţiunea de exploatare prin muncă, rezultă că între 2 persoane a fost încheiat un contract de antrepriză (lucrări de renovare a unei case de locuit). Una dintre ele nu şi-a onorat calitatea serviciilor, iar alta nu a achitat complet suma contractată. Beneficiarul lucrărilor nu a achitat complet serviciile şi a fost recunoscut în calitate de bănuit şi menţinut în această calitate pe parcursul a 3 luni, iar ulterior scos de sub urmărire penală şi cauza clasată.
Respectiv, la momentul pornirii urmăririi penale erau evidente relaţiile civile.

    Evaziunile fiscale. Deşi încă în august 2018 au fost efectuate modificări la CPP, cu privire la procedura de solicitare a opiniei autorităţii de control (Serviciul Fiscal de Stat), în mai multe cazuri au fost pornite urmăriri penale contrar dispoziţiilor obligatorii cuprinse în art.2761 din CPP doar în baza unor rapoarte ale inspectorilor de poliţie, fără opinia autorităţii fiscale. 
    Mai mult, ordonanţele de pornire nu conţin date obligatorii privind cuantumul exact al impozitelor de la plata cărora s-ar fi făcut eschivarea.
    În spatele multora din această categorie de dosare stau atacuri asupra mediului de afaceri şi concurenţă neloială, cu abuzuri ale organelor de drept.

Tergiversarea urmăririi penale - Lăsarea cauzelor în nelucrare, cu perioade extrem de îndelungate de timp (chiar mai mulţi ani de zile), cu consecinţe grave pentru administrarea probelor

Pe un dosar penal pornit pe faptă de trafic de copii PCCOCS practic a stagnat  urmărirea penală, aşa încât din luna mai 2017 nu a fost efectuată nici o acţiune de urmărire penală (2 ani şi 7 luni).

Într-un caz investigat de CNA pentru fapta de determinare la depunerea de declaraţii mincinoase s-a constatat efectuarea, de facto, doar a două acţiuni de urmărire penală în perioada de 5 ani şi 8 luni.

O situaţie similară s-a constatat şi pe o cauză privind infracţiunea de depăşire a atribuţiilor de serviciu de către unii factori de decizie din cadrul unui IFS teritorial. Acţiuni au fost efectuate doar la 09.11.2011 (audieri, ridicare) ca ulterior, la 10.10.2018 (peste 6 ani şi 11 luni) să fie efectuată o altă audiere, urmată de clasarea procesului.

Pe o cauză de depăşire a atribuţiilor de serviciu comisă de poliţişti, care au determinat o victimă pe un dosar de sustragere să-şi răscumpere de la o casă de amanet bunul sustras, Procuratura Anticorupţie, în persoana unui adjunct al procurorului-şef, pe parcursul a 2 ani şi 4 luni a expediat doar o singură solicitare scrisă şi alte careva acţiuni de urmărire penală nu a efectuat şi a clasat fără temeiuri cauza.

Menţinerea pe dosare a calităţii de învinuit perioade excesive - cu anii, în stare de stres şi frică pentru persoane

Pe un caz în care se cercetează fapte de falsificare de acte, abuz în serviciu şi evaziune fiscală, comise până în anul 2014, în perioada care cuprinde luna septembrie 2016 – ianuarie 2020 (peste 3 ani şi 4 luni de zile), cu excepţia iniţierii investigaţiilor financiare în august 2019 şi punerii în decembrie 2019 sub sechestru a bunurilor învinuiţilor (mijloacelor băneşti ridicate în anul 2014 în cadrul percheziţiilor efectuate), nu a fost efectuată nici o acţiune de urmărire penală în vederea stabilirii circumstanţelor cazului, fiind prelungit în repetate rânduri formal termenul de urmărire penală.
Două persoane (A.D. şi L.D.) sunt menţinute în calitate de învinuiţi pe dosar o perioadă de peste 5 ani şi 7 luni de zile.

Mai mult, în ultimii 3 ani urmărirea s-a efectuat cu încălcarea competenţei după materie.

Pe alt dosar, în toată perioada urmăririi penale (peste 3 ani şi 7 luni), cu excepţia autorizării şi efectuării măsurilor speciale de investigaţii, nu a fost efectuată nici o acţiune de urmărire penală în vederea verificării informaţiilor obţinute în urma interceptării şi înregistrării comunicărilor autorizate şi în temeiul cărora au fost pornite mai multe cauze penale.
În fapt, după încetarea măsurilor speciale de investigaţie (12.06.2018), cauza penală a fost lăsată în nelucrare (1 an şi 6 luni de zile).
Persoana publică acuzată (M.L.) este menţinută în calitate de învinuită o perioadă de peste 3 ani.

O situaţie analogică a fost stabilită şi pe un alt caz de trafic de fiinţe umane, când după reatragerea dosarului de la CCTP în gestiunea procurorilor PCCOCS (10.08.2016) nu a fost efectuată nici o acţiune de urmărire penală (peste 3 ani şi 4 luni). Pe dosar sunt persoane puse sub învinuire încă din anul 2015 (peste 4 ani), care s-au aflat anterior în stare de arest.

Situaţii de acest fel au constatate în multiple cauze penale de la Procuratura Anticorupţie şi PCCOCS.

Mimarea căutării persoanelor învinuite
S-au constatat cazuri când materialele privind dispunerea efectuării investigaţiilor în vederea căutării învinuiţilor au fost expediate subdiviziunii de căutare cu întârziere de la câteva luni până la câţiva ani:
- într-un caz de dobândire a creditului prin înşelăciune – abia la 19.11.2019, peste 9 ani după iniţierea căutării;
- în cadrul unei cauze despre sustragere în proporţii deosebit de mari - la 25.11.2019, adică cu o întârziere de peste 5 ani.
  Asemenea întârzieri au ca rezultat evident posibilitatea făptuitorilor de a întreprinde pe parcursul acestor perioade mai multe măsuri în scopul de a nu mai fi găsite şi trase la răspundere.

Punerea neîntemeiată sub învinuire
Încălcări de acest fel au fost stabilite în activitatea ambelor procuraturi specializate pe diferite categorii de infracţiuni.

Exemplu: În conducerea procurorilor PCCOCS a fost stabilit un dosar în care urmărirea penală a fost pornită pentru fraudă informatică în baza art.2606 CP. Conform acestei norme, acţiunile infracţionale trebuie să fie comise cu scopul de a obţine un beneficiu material precum şi să cauzeze daune în proporţii mari. Astfel, atât la pornirea urmăririi penale cât şi în rezultatul cumulului de acţiuni efectuate nu a fost stabilită cauzarea de daune.
Pe dosar au fost puse neîntemeiat sub învinuire mai multe persoane, în ordonanţa de punere sub învinuire nefiind indicat un element obligatoriu al laturii obiective, fapt ce determina lipsa componenţei de infracţiune.
Dar şi mai grav - în baza unei cauze disjunse din acest dosar au fost  condamnate două persoane, cauza fiind judecată în procedură simplificată – art.3641 CPP.

Mai  mult ca atât, a fost identificat un caz când procurorii PCCOCS au trimis o persoană în instanţa de judecată pentru comiterea infracţiunii de trafic de ţesuturi, care la momentul săvârşirii acesteia nu era incriminată în Codul penal.

În mai multe dosare instrumentate de PCCOCS pentru fapte de contrabandă,   s-a constatat că procurorii de caz, nerespectând prevederile art.281 CPP, nu au indicat în conţinutul ordonanţelor de punere sub învinuire elemente obligatorii care formează actul de acuzare, fiind utilizate sintagme neclare, nefiind indicat la concret valoarea bunurilor care fac obiectul infracţiunii.  Aceste situaţii au întemeiat inclusiv respingerea de către judecătorul de instrucţie a demersului privind solicitarea aplicării măsurii arestării preventive.

Respectiv, neasigurarea caracterului complet al investigaţiilor şi neclarificarea circumstanţelor care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, a determinat formularea unei învinuiri cu conţinut general şi neclar, drept consecinţă se aduce atingere art.6 paragraful 3 lit.a) şi b), în coroborare cu art.6 paragraful 1 din CEDO, conform cărora, orice acuzaţie trebuie să fie clară şi concretă, astfel încât acuzatul să-şi poată pregăti eficient apărarea.   

O situaţia analogică a fost înregistrată şi la PA care a pornit urmărirea penală în privinţa unui director al unui agent economic pretinzând că el a determinat un subaltern să-şi schimbe depoziţiile în cadrul unui proces penal prin dispunerea unui control de serviciu în ordine disciplinară. Învinuirea înaintată directorului a fost absolut abstractă, contrară cerinţelor CPP, fapt ce a determinat adoptarea de către judecătorul de fond a unei sentinţe de încetare cu indicarea concretă a faptului că învinuirea nu este clară.

Punerea neîntemeiată sub învinuire, urmată de clasarea procesului

Procuratura Anticorupţie.

În mai multe dosare privind infracţiuni de corupere, trafic de influenţă, după efectuarea a zeci de măsuri speciale de investigaţii, care au fost recunoscute de procuror ca nepertinente, au fost puse sub învinuire un şir de persoane, deşi nu erau administrate careva probe concludente şi suficiente care să întemeieze într-un anumit mod punerea lor sub învinuire pentru infracţiunile arătate.

Pe aceste cazuri, peste 6-10 luni de zile de la înaintarea ultimei acuzări şi în lipsa unor alte acţiuni de urmărire penală efectuate, au fost emise de mai mulţi procurori soluţii de scoatere de sub urmărire penală şi clasare a procesului penal pe motivul lipsei elementelor infracţiunii.
   
Efectuarea cu încălcări a măsurilor speciale - peste termenele admise de Codul de procedură penală
Legea stabileşte că efectuarea interceptării convorbirilor telefonice poate dura cu privire la aceeaşi persoană nu mai mult de 6 luni de zile.
Au fost stabilite mai multe cazuri în care aceste dispoziţii legale au fost încălcate flagrant de către procurorii de la PCCOCS şi PA.
Zeci de persoane au fost interceptate perioade de la 8 la 12 luni

În aceste cazuri nu au fost constatate temeiuri pentru autorizarea repetată a măsurii sau pentru prelungirea ei.

GRAV!!! 

Procuratura Anticorupţie în lipsă de temeiuri, deşi persoana nu era implicată în comiterea faptei şi cercetările se efectuau cu privire la alte persoane, a efectuat vădit ilegal interceptarea convorbirilor unui conducător de subdiviziune din cadrul CNA, sub pretextul că nu este cunoscută identitatea lui ca utilizator al nr. respectiv de telefon, pe care de fapt îl utiliza în activitatea de zi cu zi la serviciu şi era ultra cunoscut de către toţi procurorii şi ofiţerii CNA.  

Încălcarea flagrantă a drepturilor persoanelor la informare despre măsurile speciale efectuate în privinţa lor.

Spre exemplu, într-o cauză de corupere, pe parcursul urmăririi penale, au fost efectuate peste 20 de măsuri speciale de investigaţii, majoritatea fiind  de interceptare şi înregistrare a comunicărilor.

După emiterea de către procuror a ordonanţei de clasare a procesului penal, au fost ignorate totalmente încheierile instanţei de judecată şi prevederile art.1325 alin.(7) din Codul de procedură penală cu încălcarea drepturilor persoanelor prevăzute de art.1325 alin.(8) din Codul de procedură penală, acestea nefiind informate despre efectuarea în privinţa lor a măsurilor speciale de investigaţii.

Asemenea încălcări au fost admise pe zeci de cauze din ambele procuraturi specializate.

Arestări ilegale

Procurorii PCCOCS au instrumentat un dosar pe mai multe componenţe de infracţiuni. În rezultatul urmăririi penale, un grup de persoane a fost deferit justiţiei, iar în privinţa unei persoane, anunţate în căutare (cu mandat de arest în contumacie) pe una din infracţiunile investigate, urmărirea penală a fost suspendată.
Fiind depistată, persoana a fost extrădată în Republica Moldova şi s-a aflat în arest preventiv, până la efectuarea controlului, 8 luni de zile.
Urmare a verificărilor, s-a stabilit că probele de pe dosar nu erau suficiente şi nu confirmau învinuirea ce i-a fost adusă pentru a putea fi decisă expedierea în instanţa de judecată, fiind dispusă punerea ei în libertate.

În mai multe cazuri investigate de PCCOCS pe cauze privind infracţiuni economice - evaziune fiscală, practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător sau contrabandă, au fost reţinute şi arestate neîntemeiat mai multe persoane care au fost ţinute în arest preventiv diferite perioade de timp, chiar şi de 5 luni, ca ulterior, din lipsă de probe, să fie scoase de sub urmărire penală.

Situaţii analogice au fost constatate şi în activitatea procurorilor PA.

IV.    DOSARELE MEDIATIZATE

Cu referire la aşa-numitele cauze de rezonanţă, care au fost pe larg mediatizate în spaţiul public, menţionez că acest exerciţiu, de fapt, cel mai des a fost folosit nu tocmai cu cea mai nobilă intenţie, ci în multele cazuri pentru a induce în eroare opinia publică că se fac investigaţii complete, precum şi pentru a sustrage atenţia de la alte cazuri importante.

Menţionăm că este vorba despre cazuri intens mediatizate în fazele incipiente ale anchetelor, dar despre care, în timp, opinia publică cunoaşte tot mai puţină informaţie.

Spre exemplu - cauza penală pornită în privinţa unor angajaţi din domeniul medical (PA), în care se pretindea că au folosit situaţia de serviciu şi în acest sens percepeau de la pacienţi taxe ilegale ce variau între 1.000 şi 5.000 lei pentru urgentarea sau, după caz, efectuarea investigaţiilor medicale, bani care nu erau contabilizaţi.

În această cauză au fost reţinute şi arestate peste zece persoane, efectuat un volum imens de măsuri speciale de investigaţii, interceptări, înregistrări audio şi video, percheziţii, ridicate sume de bani în diferite valute - evaluate la peste 6 milioane de lei, ca într-un final, doar o singură persoană să fie deferită justiţiei, sub acuzarea de îmbogăţire ilicită şi abuz în serviciu, celelalte fiind scoase de sub urmărirea penală.

Procurorul de caz a solicitat condamnarea singurului inculpat la o pedeapsă sub formă de amendă şi, pe motiv că a fost deţinut în arest 6 luni să nu fie privat nici de dreptul de a ocupa anumite funcţii. La fel, s-a stabilit că, pe parcursul investigării cauzei, sumele de bani în diferite valute, ridicate în timpul percheziţiilor, adică cele evaluate la peste 6 mln. lei, în cea mai mare parte, treptat, au fost restituite sub diferite pretexte de către procurorul de caz persoanei de la care au fost ridicate.

Cu titlu de alt exemplu, voi menţiona o cauză de învinuire a trei persoane fizice şi cinci persoane juridice, acuzate de comiterea infracţiunilor de pseudoactivitate de întreprinzător, spălare de bani şi evaziune fiscală, în rezultatul cărora bugetul a fost prejudiciat cu peste 292 milioane lei.
Pe parcursul cercetării judecătoreşti, acuzatorul de stat, care era şi unul dintre procurorii-şefi adjuncţi ai PCCOCS, în cadrul dezbaterilor judiciare, a solicitat aplicarea faţă de inculpaţi a pedepselor non-privative de libertate cu eliberarea acestora din starea de arest. (În total la faza de urmărire penală şi judecată aceşti inculpaţi au fost menţinuţi în stare de arest 7 luni.)
La acea etapă, dosarul în cauză a fost pe larg mediatizat, iar pentru corpul de procurori a fost prezentat ca şi un exemplu de practică pozitivă, necesar a fi preluată şi implementată în asemenea categorii de dosare.
În esenţă, inculpaţii şi-au cumpărat libertatea prin achitarea în mod benevol a prejudiciului cauzat doar prin 2 din cele 3 infracţiuni incriminate.
De facto, la acel moment, publicul nu cunoştea despre suma reală a prejudiciului cauzat prin infracţiune. Astfel, prin neconfiscarea mijloacelor băneşti rezultate din infracţiunea de spălare de bani, inculpaţii au fost exoneraţi de achitarea a peste 292 milioane de lei, iar la buget a fost încasată doar suma de 36 milioane lei.

Renunţări parţiale la capete de acuzare, sau diminuări ale volumului prejudiciului cauzat prin infracţiune, au fost identificate şi în alte cauze penale.
Nu mai puţin grave sunt practicile când procurorii au deferit justiţiei cauze în privinţa unor persoane interpuse, în special cu referire la dosarele despre evaziune fiscală. Astfel, au fost identificate cauze în care persoane interpuse au fost condamnate, iar cauzele autorilor reali, care acţionau din umbră, urmare a disjungerilor, trenează şi astăzi în faza de urmărire penală.
     
Un alt exemplu vizează o cauză penală instrumentată de Procuratura Anticorupţie în care două persoane fizice şi un agent economic au fost condamnaţi pentru contrabandă cu peste 900 kg de chihlimbar în valoare de aproximativ 10 mln. lei.
Despre această captură valoroasă a fost informată societatea prin intermediul media.

Studiul acestui dosar a scos în evidenţă faptul că în cadrul urmăririi penale, contrar cerinţelor legale, procurorul de caz, fiind susţinut de către procurorul-şef, la cererea învinuitului/infractorului, pe motiv precum că CNA nu are condiţii de păstrare a chihlimbarului, a transmis acestuia spre păstrare pietrele preţioase, deşi acestea urmau a fi păstrate la organele competente ale statului. 

În prezenta cauză au fost reţinuţi şi arestaţi cinci angajaţi ai Serviciului Vamal, inclusiv administratorul şi şoferul firmei din numele căreia au fost întocmite documentele false de însoţire a mărfii, ca în final, doar ultimii şi persoana juridică să fie inculpate, iar instanţa de judecată, la propunerea procurorului, să le stabilească pedepse fie cu suspendarea condiţionată a executării, fie în formă de amendă.

Inexplicabile sunt soluţiile privitor la restul persoanelor figurante în prezenta cauză, urmând ca într-un termen relativ scurt să dăm aprecieri şi calificări juridice hotărârilor adoptate în raport cu aceste persoane.

Totodată, urmează ca în cadrul unui proces penal să stabilim din ce cauză sentinţa pronunţată pe acest caz acum 2 ani, a fost executată doar în partea ce ţine de pedeapsa faţă de inculpaţi, iar în partea ce ţine de chihlibarul ce urma a fi confiscat în favoarea statului – a fost lăsată fără executare.

Intuim că cineva şi-a dorit ca acest dosar să nu fie verificat vreo dată şi ca chihlimbarul să nu ajungă la stat, dar acestea, ca şi legalitatea acţiunilor persoanelor publice şi cu funcţii de demnitate publică implicate, vor fi clarificate cu aprecierea juridică corespunzătoare în cadrul unui proces penal distinct, în curs de iniţiere.

Mai mult ca atât, deşi la Procuratura Anticorupţie era o practică bine stabilită de a porni urmărirea penală pe fapte de spălare a banilor, necătând la faptul că organul de urmărire penală dispunea de informaţii concrete şi bănuia implicarea făptuitorilor şi în alte episoade de contrabandă cu chihlimbar în greutate de peste 4 tone, nu a extins investigaţiile în acest sens şi, având crima predicat, nu a pornit şi nu a realizat urmărirea penală prin prisma infracţiunii de spălare a banilor, mai ales că fusese sechestrate mijloace băneşti ale făptuitorilor în valoare de câteva milioane de lei.
     
V.    STANDARDE DUBLE DE CALIFICARE A FAPTELOR

Controlul a reliefat mai multe speţe în care procurorii la etapa calificării faptelor infracţionale, au admis erori grave, în contradicţie cu practicile judiciare preexistente, inclusiv Hotărâri explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie.

Asemenea situaţii au fost identificate în cauze penale despre contrabanda cu substanţe narcotice, în scop de înstrăinare. Deşi faptele trebuiau calificate ca şi un  concurs ideal de infracţiuni (art.248 şi 2171 Cod penal), procurorii PCCOCS calificau acţiunile exclusiv în baza normei penale ce incriminează infracţiunea de contrabandă. În ipoteza calificărilor corecte, unica pedeapsă posibilă a fi aplicată făptuitorilor era pedeapsa cu închisoare, cu executare în penitenciar, pe când în situaţia calificării doar potrivit normei incriminatorii de contrabandă, făptuitorii se alegeau cu pedepse cu suspendarea condiţionată a executării, fie alte pedepse derizorii.

Standarde duble au fost identificate şi în speţe ce ţin de traficul de fiinţe umane şi proxenetism, fie munca forţată sau cerşetorie.

Cu referire la cauzele penale pornite împotriva exportatorilor autohtoni, care au creat locuri de muncă, au atras investiţii străine şi au achitat impozite impunătoare la bugetul de stat, astăzi avem pe rolul instanţelor de judecată mai multe asemenea cauze penale, acţiunile făptuitorilor fiind încadrate drept contrabandă, care în eventualitatea condamnării acestor antreprenori, riscă să le fi confiscate veniturile obţinute din activităţi legale. În esenţă, în opinia Procuraturii Generale, prin aceste fapte nu se atentează la securitatea economică a ţării, iar eventualele încălcări reţinute în sarcina exportatorilor pot fi încadrate fie în baza unor alte norme din Codul penal, mult mai blânde, fie se încadrează în sfera contravenţionalului.

VI.    Politica punitivă care contravine standardelor CtEDO

De la înfiinţarea procuraturilor specializate (1 august 2016), au devenit cutume practicile ca pe parcursul efectuării urmăririi penale, încă din fază incipientă, să se dispună  reţineri şi arestări în masă, prelungirea lor de cele mai multe ori fiind formală. Practicile CtEDO în materie de politică punitivă spun că arestarea unei persoane pentru o perioadă mai îndelungată poate avea loc doar în cazurile în care procurorii urmăresc aplicarea în privinţa acestora doar a pedepselor în formă de închisoare.
Contrar acestor principii, au fost identificate mai multe cauze în care   acuzatorii de stat au orientat instanţele, iar acestea din urmă au aplicat în calitate de pedeapsă penală  pedepse non privative de libertate sau, şi mai grav, au intervenit soluţii de  încetare a proceselor penale.

Ca exemplu: cauza pornită pentru trucarea mai multor licitaţii pentru dezvoltarea infrastructurii localităţilor, în final persoane juridice favorizate fiind desemnate în calitate de câştigători.

În cadrul instrumentării cauzei penale au fost arestate mai multe persoane pentru pretinse fapte de corupere pasivă şi activă, fals în acte contabile. După remiterea cauzei penale în instanţa de judecată, procurorul de caz a solicitat instanţei de judecată aplicarea în privinţa unui inculpat a unei pedepse cu suspendare condiţionată, iar în privinţa la alţi patru inculpaţi pedepse cu amendă. Asemenea abordări contravin practicilor CtEDO, or în condiţiile aplicării prin hotărârile judecătoreşti a unor pedepse neprivative, eventualele măsuri privative de libertate aplicate în faza urmăririi penale, mai ales pentru perioade mai îndelungate, ridică serioase semne de întrebare din perspectiva respectării art.5 din  Convenţie.

VII.    CONCLUZII, REACŢII ŞI MĂSURI ÎNTREPRINSE

În materialele cauzelor verificate lipsesc careva date care ar indica că procurorul-şef şi, respectiv, procurorii-şefi adjuncţi ai Procuraturii Anticorupţie şi PCCOCS, în calitate de procurori ierarhic superiori, în corespundere cu prevederile CPP şi actele instituţionale, ar fi intervenit pentru asigurarea înlăturării omisiunilor organelor de urmărire penală şi ale procurorilor.

Pornind de la cele stabilite în rezultatul verificărilor efectuate, având în vedere că pe mai multe cazuri s-a acţionat prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu şi cu admiterea încălcărilor grave de lege, în temeiul prevederilor art.43 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, încălcările menţionate, admise de un şir de procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupţie şi PCCOCS, pot constitui abateri disciplinare şi urmează a fi verificate în cadrul  procedurilor disciplinare.

În privinţa unor procurori deja a fost sesizat în acest sens CSP, iar în privinţa altora pregătirea dosarelor disciplinare este în derulare.

La fel, alte cazuri de încălcări grave, care au rezultat inclusiv ingerinţe importante şi disproporţionate în drepturile omului, sunt şi vor face obiect de investigare în cadrul procedurilor penale.

Paralel, este de reţinut că, urmare a celor stabilite în cadrul controlului, au fost deja întreprinse măsuri pentru înlăturarea mai multor neajunsuri:

-    asigurată din 01.01.2020 ţinerea completă a tuturor evidenţelor necesare în conformitate cu actele/instrucţiunile instituţionale;
-    iniţiat procesul de restabilire a proceselor normale de introducere în Banca centrală de date a informaţiilor cu privire la cauzele penale şi persoanele care au comis infracţiuni (fişele statistice);
-    reorganizată activitatea de reprezentare a acuzării de stat în cauzele PCCOCS;
-    continuarea verificării cauzelor/proceselor penale, inclusiv a celor în care sunt invocate situaţii de tragere la răspundere şi condamnări neîntemeiate;
   ajustarea activităţii la dispoziţiile ce reglementează păstrarea şi adoptarea hotărârilor cu privire la corpurile delicte;
-    analizarea posibilităţilor de unificare a reglementărilor departamentale şi interinstituţionale (procuratură, poliţie, CNA, SV şi instanţe judecătoreşti) cu privire la măsurile speciale de investigaţii, pentru asigurarea excluderii cazurilor de aplicare neconformă a acestora în cadrul procedurilor penale;
-    analizarea, în raport cu cele constatate, a acţiunilor/inacţiunilor procurorilor-şefi şi, respectiv, procurorilor-şefi adjuncţi ai Procuraturii Anticorupţie şi PCCOCS, sub aspect disciplinar şi/sau penal.

Prin activităţile acestor 2 procuraturi specializate care au vizat încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului, Republica Moldova a fost tratată de o bună parte a societăţii într-o perioadă de mai mulţi ani ca un stat poliţienesc în care oamenii au trăit cu simţul fricii faţă de organele de drept apreciate ca inchizitorii şi, în acest context, obiectivul de bază ce stă în prezent în faţa Procuraturii este de a restabili simţul de siguranţă al oamenilor şi încrederea în justiţie.   

SUBIECTE DE INTERES DEOSEBIT

 O atenţie aparte în cadrul controlului s-a atras cauzelor penale privind „frauda bancară” şi cauzei privind „finanţarea PSRM”, speţe folosite în ultima perioadă de timp drept unealtă de şantaj în raport cu Procuratura de către mulţi „formatori de opinii” dintre cei mai prezenţi în spaţiul media.

    I.Frauda bancară. Recunoscând că pe cauza privind „frauda bancară” s-au depus multe eforturi de către entităţile implicate în anchetă (PA, CNA, SPCSB), pe caz fiind obţinute şi sentinţe de condamnare ale unora dintre făptuitori, inclusiv sechestrarea unor bunuri şi alte active de valoare, auditul procesual al materialelor cauzelor penale vizate a scos în evidenţă multiple carenţe care permit a concluziona că direcţia pe care s-au focusat colegii până în prezent nu a permis să aibă loc o investigaţie complexă şi obiectivă cu referire la toţi potenţialii beneficiari ai „furtului miliardului”.

 Concluziile date sunt determinate inclusiv de ignorarea totală a poziţiei şi declaraţiilor unora dintre persoanele direct implicate în procesele investigate şi protejarea altora, utilizând instrumentarul procesual penal, evident favorizând unilateral doar unele grupuri de interese economice şi politice.

În acest sens, relevante pentru noi au fost materialele unei cauze penale parvenite de la autorităţile competente române (DIICOT Bucureşti), lăsate totalmente în nelucrare din martie 2018 până în prezent.

Acelaşi tratament ignorant au cunoscut şi alte cauze penale în care subiectul investigaţiilor venea în contradicţie cu versiunea de bază acceptată la acel moment  de PA.

În general, subiectul „frauda bancară” este unul destul de complex şi, din acest motiv, aprecierile ce urmează a fi date prestaţiei procurorilor implicaţi în efectuarea anchetei vor fi făcute după realizarea unei serii de activităţi procesuale planificate la ultimele şedinţe ale grupului de urmărire penală, sub conducerea Procurorului General.  

II. Cu referire la cauza privind „finanţarea PSRM”, pornită, de fapt, pentru acţiuni pretinse de spălare de bani, care la fel este una extrem de voluminoasă şi complexă, este de reţinut că activităţile procesuale au purtat, începând cu iunie 2016, un caracter neplanificat şi neconsecvent pe o durată de peste 3 ani (o acţiune de urmărire penală în 2016, altă acţiune în 2017, iar în 2018 şi 2019 – nici o acţiune de urmărire penală), trezind interes doar când anumite evenimente social-politice au început a fi utilizate de diferite grupuri de interese, inclusiv şi de către unii dintre procurori care au fost responsabili în ultima instanţă de ineficienţa anchetei până în prezent.

Este de menţionat că doar în noiembrie 2019 pe dosar a intervenit conducătorul PA şi a dispus exercitarea urmăririi penale de către un grup din 28 de procurori şi 38 de ofiţeri de urmărire penală şi de investigaţii.

Mai mult ca atât, un episod distinct ce vizează anumiţi membri ai PSRM, a fost examinat de PA cu dispunerea neînceperii urmăririi penale, soluţia dată fiind anulată şi procesul penal reluat de conducerea PA doar sub presiuni majore politice realizate prin media în lunile noiembrie-decembrie 2019.

Ca rezultat, procesul penal reluat, deşi reprezenta un caz distinct, contrar prevederilor CPP, la 02.12.2019, a fost conexat la materialele cauzei penale menţionate.

Procuratura Generală nu s-a implicat în acest dosar penal decât pentru verificarea lui în legătura cu examinarea adresării oficiale a Preşedintelui PSRM, Zinaida Greceanîi, fiind constate încălcările procesuale enumerate supra.

Îmi pare rău pentru ceea ce am constatat în urma verificărilor la cele două procuraturi specializate şi vreau să transmit astăzi câteva mesaje.

În primul rând, vreau să-mi cer scuze public, în numele instituţiei pe care o reprezint, faţă sutele de cetăţeni care ilegal au fost urmăriţi penal de procurori.
Vă asigur că noua conducere a Procuraturii va reseta sistemul organelor procuraturii şi-l va readuce în albia normalităţii şi legalităţii, în spiritul respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Profit de evenimentul de astăzi pentru a mă adresa şi către dumneavoastră, stimaţi colegi jurnalişti,

Vă respect pentru rolul dvs incontestabil de a informa publicul larg. Dumneavoastră sunteţi cei care aţi semnalat în societate despre abaterile grave de la lege, despre ”persecutarea” oamenilor de afaceri, arestări, filări, interceptări ilegale şi abuzive.

Să ştiţi că am preluat mesajul dvs şi am încercat să-l transpun în realitate. Dar, în loc de susţinere sau cel puţin, înţelegere, o parte dintre reprezentanţii presei s-au alăturat corului de detractori, operând şi tirajând informaţii eronate şi denaturate.

Se creează impresia că de fapt, pe unii dintre colegii dvs nu-i interesează asigurarea legalităţii, ci doar conotaţiile politice în orice am face.

De asemenea, mă adresez astăzi către societatea civilă şi mediul de afaceri,

Sunteţi cei care cel mai tare aţi bătut alarma la fărădelegile procurorilor specializaţi. Sunteţi cei care cel mai mult aţi avut de suferit de pe urma acestor abuzuri, iar acum, când încercăm să redresăm situaţia în sistemul organelor procuraturii, ne urmăriţi indiferenţi sau ne criticaţi.

Să ştiţi că acceptăm criticile dvs şi suntem deschişi pentru un dialog sincer asupra problemelor care macină societatea şi organele procuraturii. Doar că pledăm pentru abordări profesioniste şi constructive, şi nu pentru acuzaţii subiective, cu conotaţii politice.

Cu un mesaj aparte vin astăzi către partenerii noştri externi de dezvoltare. Apreciez înalt eforturile dvs pentru consolidarea democraţiei, supremaţiei legii, drepturilor şi libertăţilor omului. Împărtăşesc deplin valorile dvs în acest sens şi Vă asigur că, în activitatea noastră, ne vom ghida strict de prevederile legale şi valorile democratice.

Înţelegem preocuparea şi îngrijorarea dvs pentru corectitudinea măsurilor întreprinse în raport cu cele două subdiviziuni specializate. Sunteţi cei care aţi contribuit şi investit în consolidarea capacităţilor funcţionale ale acestora. E trist să constaţi, însă, că sub paravanul luptei cu corupţia şi criminalitatea organizată, s-au comis abuzuri fără precedent asupra drepturilor omului.

Vom asigura funcţionalitatea normală a instituţiei şi, în primul rând, vom lupta cu corupţia pe interiorul sistemului procuraturii. În acelaşi timp, reconfirm că, şi pe viitor, vom fi deschişi spre dialog şi pregătiţi să ne argumentăm deciziile asumate şi soluţiile adoptate.