Rusia a declarat război fructelor şi conservelor moldoveneşti. Ce pedepse mai are pregătite în arsenal Moscova
0Rusia îşi pune în aplicare, pas cu pas, planul de pedepsire a Republicii Moldova pentru asocierea cu UE: de astăzi, importul de fructe şi conserve din Moldova este interzis. Autorităţile de la Chişinău şi experţii susţin că decizia era previzibilă şi nu exclud noi presiuni economice, sociale şi politice din partea Moscovei.
Vineri, 18 iulie, cele două autorităţi sanitare din Rusia, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au decis să introducă noi interdicţii la importul produselor moldoveneşti. În lista neagră au nimerit merele, perele, prunele, piersicii, nectarinele, caisele, cireşele, vişinele şi porumbele, dar şi conservele din fructe şi legume. Acestea sunt interzise până şi în bagajele celor care vin din Moldova în Rusia.
Drept motiv este invocat numărul mare de cazuri de contaminare a produselor vegetale moldoveneşti cu dăunători, în special cu Grapholitha molesta (molia orientală). Ca să demonstreze că are motive, Rosselhoznadzor a anunţat vineri că la un punct de trecere a frontierei din regiunea Kursk, în maşina unui moldovean au fost descoperite 14 kilograme de varză contaminată cu trips californian (Frankliniella occidentalis).
INTERDICŢII PENTRU MOTIVE INVENTATE
Atât autorităţile moldovene, cât şi experţii susţin că aceste interdicţii sunt neargumentate, dar erau previzibile, după semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu UE. De exemplu, în cazul fructelor moldoveneşti, Rosselhoznadzor a anunţat că s-ar fi înregistrat un număr foarte mare de loturi contaminate cu diverşi dăunători. Realitatea arată că 13 cazuri înregistrate de la începutul anului este un număr foarte mic în comparaţie cu alte state.
Din rapoartele Rosselhoznadzor rezultă că în perioada 26 mai -13 iulie a fost depistat doar un lot de 14 tone de caise ce ar fi fost contaminate. În aceeaşi perioadă însă au fost cinci astfel de cazuri cu produse vegetale din Kazahstan, 11 din China, 15 din Polonia, 19 din Israel, 25 din Tadjikistan, 33 din Cehia şi 37 din Maroc.
În cazul Chinei şi al Poloniei, este vorba de sute de tone de mere contaminate cu molie sau cu un conţinut mare de chimicalee, iar în cazul Israelului - mii de tone de cartofi ce nu corespund normelor. Rosselhoznadzor a emis avertizări şi a returnat marfa, dar nu a impus embargo pentru toate produsele vegetale din aceste ţări.
Reacţia autorităţilor moldovene arată că Chişinăul se aştepta la astfel de măsuri coercitive din partea Rusiei. „Am presupus că se va ajunge până aici şi am luat diverse măsuri pentru a atenua efectele negative. Astfel, a fost schimbat modul de subvenţionare a producătorilor agricoli, s-au făcut paşi în direcţia diversificării pieţelor de desfacere. Guvernul va lua şi alte măsuri“, a declarat Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii. Oficialul a precizat că se va face totul pentru a rezolva problemele invocate de autorităţile sanitare ruse şi a obţine anularea cât mai rapidă a interdicţiilor.
NELINIŞTILE MOSCOVEI ŞI EFECTELE ECONOMICE
Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe a menţionat că interdicţiile sunt o reacţie a Rusiei la integrarea europeană a ţării noastre, dar şi un rezultat al lipsei de comunicare între autorităţi. „Din păcate, autorităţile de la Moscova nu vor să înţeleagă că procesul de integrare europeană a ţării noastre nu este o acţiune de contrapunere cu relaţiile cu Rusia. Aceste măsuri sunt un semnal clar că Rusia este neliniştită de ceea ce se întâmplă cu Moldova“, a declarat deputatul PLDM.
În opinia lui Ioniţă, efectele nu vor fi dramatice. „Ceea ce face Rusia nu este pentru noi o pedeapsă prea mare. Cea mai mare parte a producţiei noastre fitotehnice – undeva jumătate – o reprezintă nucile, care sunt exportate în UE. Iar în privinţa fructelor, noi nu depindem chiar atât de mult de piaţa rusă. Da, vor fi pierderi, dar, din punct de vedere economic, ele nu vor fi prea mari. Nu m-aş mira dacă pierderile vor constitui cel mult 1-2% din volumul exportului anual“, a afirmat preşedintele comisiei.
Deputatul este contrazis de reprezentanţii asociaţiilor de producători agricoli. „Doar livrările anuale de mere în Rusia sunt de 52 de milioane de dolari, adică 3% din exporturile moldoveneşti. Dar mai avem şi struguri, prune şi alte produse agricole. Poate, pentru domnul Ioniţă 52 de milioane de dolari e o sumă nesemnificativă, dar pentru producătorii agricoli, care au investit mijloace mari în livezi, producţie, sunt foarte mulţi bani“, susţine Alexandru Slusari, preşedintele asociaţiei UniAgroProtect.
Anterior, autorităţile ruse au introdus interdicţii la importul băuturilor alcoolice şi a produselor din carne din Moldova. Datele statistice arată că, după aplicarea restricţiilor noi - la fructe şi conserve din fructe şi legume, vor fi afectate 25% din toate exporturile ţării noastre pe piaţa rusească sau peste 5% din tot exportul Moldovei.
„MOSCOVA NU E GATA DE COMPROMIS“
O deblocare rapidă, aşa cum speră autorităţile, este puţin probabilă, ţinând cont de experienţa embargoului la vinuri. Au trecut zece luni de când a fost introdus, dar Rospotrebnadzor a permis reluarea exporturilor doar pentru unele companii din regiunea separatistă transnistreană şi din UTA Găgăuzia.
Din declaraţiile oficialilor ruşi din ultimul an rezultă că semnarea acordurilor cu UE de către Moldova, Ucraina şi Georgia ar reprezenta un pericol economic major pentru Rusia, respectiv, trebuie luate măsuri de protejare a a pieţei ruseşti.
În acelaşi timp, chiar şi specialiştii ruşi susţin că acest pericol este inventat. „Deşi până în prezent nu există nicio probă ce ar demonstra că integrarea economică a Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în spaţiul UE ar lovi interesele Rusiei, Moscova nu s-a arătat interesată să găsească un compromis şi a pregătit un întreg arsenal de măsuri de represalii contra acestor state“, susţine celebrul economist rus Serghei Alexaşenko, într-o analiză pentru gazeta.ru.
Măsurile vor lovi, în special, în cetăţenii simpli. Obiectivul Guvernului rus este de a crea în cele trei ţări o percepţie negativă faţă de acordurile cu UE. Serghei Alexaşenko, economist rus
Specialistul aduce ca exemplu declaraţia vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care susţinea că asocierea cu UE ar duce la schimbarea statutului de ţară neutră al Moldovei. „Este un argument inventat ce nu rezistă unei minime verificări a veridicităţii, dar se pare că el reflectă cel mai bine preocuparea reală a conducerii politice din Rusia“, constată Alexaşenko.
Economistul rus a alcătuit la începutul lunii iulie, în baza declaraţiilor oficialilor, o listă a măsurilor de represalii pe care le poate lua Moscova şi care sunt clar orientate spre a provoca pagube cât mai mari economiei celor trei state, dar vor lovi în cetăţenii simpli. Primele două au fost deja practic puse în aplicare contra Moldovei.
FRUCTELE SUNT BUNE, DECIZIA E POLITICĂ
Vânzătorii din Piaţa Centrală susţin că fructele moldoveneşti au aceeaşi calitate ca şi cele exportate până acum în Rusia. „Vând de 12 ani fructe şi până acum nu s-a plâns nimeni de ele. Cred că interdicţia ruşilor va fi de scurtă durată, fiindcă e una politică“, a spus Valeriu Bounegru (40 de ani), din Ştefan Vodă. „Fructele sunt bune. Niciodată n-am plecat acasă cu marfa nevândută. Nu ştiu de ce ruşii nu mai vor să importe de la noi, dar sigur nu e din cauza fructelor“, a susţinut Nina Ionaşcu, din Truşeni. Şi orăşenii care fac piaţa în centrul Capitalei sunt de părere că, prin interzicerea fructelor, Rusia caută să penalizeze Moldova pentru politicile pro-europene întreprinse. „Decizia asta e una politică, din cauză că Moldova a semnat şi a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. N-au ce să spună de fructele noastre şi se iau de parteneriatul pe care-l avem cu UE“, a spus Andrei Cozniuc, programator.
Ce represalii ne coace Rusia
Economistul rus Serghei Alexaşenko susţine că Rusia este gata să aplice următoarele măsuri restrictive pentru Moldova, Georgia şi Ucraina:
- Anularea Acordului privind Zona de Comerţ Liber în cadrul CSI şi majorarea tarifelor vamale în relaţiile cu cele trei ţări la nivelul aplicat pentru naţiunile cele mai favorizate. Pentru introducerea acestei reguli, Rusia trebuie să obţină consimţământul celorlalţi membri ai Uniunii Vamale (Belarus şi Kazahstan).
- Controale veterinare şi fitosanitare mai dure ce pot duce la restricţii severe la livrarea produselor alimentare, care au o cotă importantă în exporturile Ucrainei şi Moldovei în Rusia.
- Introducerea unor restricţii pentru cetăţenii celor trei ţări la angajarea în Rusia. În prezent, în Rusia s-ar afla aproximativ 24.000 de georgieni, 530.000 de moldoveni şi 1,38 milioane de ucraineni apţi de muncă. Ţinând cont că cetăţenii din aceste state lucrează în Rusia în medie şase luni pe an, măsura ar putea lovi în circa un milion de moldoveni şi 2,5 milioane de ucraineni.
- Aplicarea unui regim mai sever de imigrare pentru cetăţenii celor trei ţări, care ar putea provoca abuzuri şi acte de corupţie din partea autorităţilor ruse.
- Oamenilor de afaceri ruşi li se va recomanda, la nivel politic, să reducă sau să sisteze investiţiile în cele trei ţări. Volumul anual al investiţiilor directe ruseşti în Ucraina (inclusiv reinvestirea veniturilor) este de circa 2 miliarde dolari, iar în Moldova - de 70 milioane dolari.