Republica Moldova. Proiectul de lege privind crearea unei noi procuraturi prin reunirea a două structuri reflectă interesele politice ANALIZĂ
0Proiectul de lege privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, prin reunirea PCCOCS și PA, a fost votat rapid de deputații moldoveni fără consultări publice ample. Aceasta ridică îngrijorări, iar unii experți, consultați de ,,Adevărul”, consideră că decizia a fost influențată de interese politice, ci nu de o evaluare corectă a nevoilor sistemului de justiție.
În data de 20 februarie, proiectul de lege privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, prin reunirea Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA), a fost votat în primă lectură de deputații moldoveni, adică a doua zi după ce au avut loc primele consultări pe marginea acestuia. Dar pentru a intra în vigoare, trebuie votat în a doua lectură și apoi publicat în Monitorul Oficial.
Conform proiectului, Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACO) va fi responsabilă de ,,combaterea infracțiunilor de corupție și a faptelor conexe actelor de corupție și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a torturii. Instituția va conduce urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile în care urmărirea penală este exercitată de către organele de urmărire penală ale organelor centrale de specialitate. PACCO va mai exercita și va conduce urmărirea penală în cauzele transmise acesteia pentru instrumentare de către Procurorul General și va reprezenta învinuirea în instanța de fond, de apel și de recurs în cauzele menționate”.
Proiectul unui grup de deputați ai Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), adică formațiunea de la putere a fost criticat de opoziția de la Chișinău, precum și de unii parlamentari PAS, printre care Olesea Stamate, ea fiind indignată de faptul că acesta este supus votului în mare grabă.
„Întrebarea mea este: oare noi am examinat suficient toate riscurile? Nu riscăm să ne trezim cu o instituție creată pe hârtie înainte de alegeri? Și atunci pe cine vom da vina? Dacă nu se descurcă PA - de ce să nu creăm o Direcție specială în cadrul Procuraturii Generale? Asemenea reforme nu pot fi făcute în grabă, care ar putea pericilita procesele. Vă îndemn să solicităm opinia Comisiei de la Veneția”, a concluzionat Olesea Stamate.
Demisia șefei PA
În ziua în care, acesta a fost supus pentru prima dată consultărilor publice, Igor Grosu, președintele Parlamentului, precum și liderul PAS, a accentuat că proiectul „nu este despre o persoană, ci despre construirea unei procuraturi specializate, mai integrate”, explicațiile fiind făcute în contextul în care șefa demisionară a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a afirmat anterior că acesta urmărește îndepărtarea sa din funcție.
,,Marii hoți încă nu stau la pușcărie. Noi nu avem timp să așteptăm, trebuie să apărăm țara de grupări criminale, finanțate la greu de Kremlin. Nu ne jucăm de-a țara, dar apărăm țara”, a notat Igor Grosu pe pagina sa de pe Facebook.
În aceeași zi, Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), subliniind că a luat decizia pe fondul proiectului de lege privind crearea PACO și solicitând aleșilor să nu-și dea votul pentru noua instituție.
,,Stimați deputați în Parlament, vă îndemn să reflectați cu atenție asupra consecințelor acestei decizii. Lichidarea Procuraturii Anticorupție va avea implicații grave și periculoase pentru statul de drept în Republica Moldova și pentru parcursul european consacrat în Constituția Republicii Moldova. Ca deputați aveți obligație față de cetățeni să respectați Constituția. Prin aprobarea acestei legi transmiteți mesajul că justiția poate fi influențată din capricii politice. Transmiteți mesajul către toți procurorii și tinerii care ar dori să devină procurori că cei care-și asumă responsabilități importante pot fi înlăturați sau retrogradați din funcție, transmiteți mesajul către moldovenii din diasporă că nu merită să te întorci acasă”, a evidențiat Veronica Dragalin.
Proiectul de lege privind reunirea celor două procuraturi a fost înregistrat după ce Ministerul Justiției a venit cu o propunere în acest sens, aceasta fiind făcută publică în urma recomandării Consiliului Suprem de Securitate (CSS) privind îmbunătățirea funcționării Procuraturii Anticorupție, pentru că aceasta ar fi eșuat în lupta împotriva corupției politice, în special în toamna anului trecut, când au avut loc alegerile prezidențiale și referendumul pro-UE. Iar în acest an, în țara vecină urmează să aibă loc scrutinul parlamentar.
Explicațiile experților
„Adevărul” a discutat cu Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, și Alexandru Bot, expert în domeniul Justiției la Comunitatea Watchdog.md, despre avantajele și dezavantajele acestui proiect de lege, precum și impactul asupra sistemului de justiție, dar și graba cu care este votat.
Alexandru Bot a subliniat că reunirea PCCOCS și PA ar putea duce la pierderea specializării procurorilor și la o împărțire ineficientă a resurselor, afectând calitatea investigațiilor.
,,Procuratura Anticorupție și PCCOCS au, în prezent, mandate și domenii de expertiză distincte. PCCOCS se ocupă în principal de infracțiuni complexe legate de criminalitatea organizată, trafic de droguri, crime transfrontaliere și alte infracțiuni grave, în timp ce Procuratura Anticorupție se concentrează pe combaterea corupției în sectorul public și privat, abuzului în serviciu și spălării banilor. Prin unificare, această structură ar trebui să gestioneze o gamă extrem de largă de cazuri, ceea ce ar putea duce la o pierdere a specializării și la o împărțire a resurselor între domenii foarte diferite.În timp ce unificarea celor două procuraturi ar putea părea, la prima vedere, o măsură de eficientizare și consolidare a resurselor, riscurile asociate diluării sarcinilor și pierderii specializării sunt semnificative. O structură unificată ar putea duce la o scădere a eficienței, a calității investigațiilor și a independenței, afectând în cele din urmă capacitatea statului de a combate atât corupția, cât și criminalitatea organizată. Prin urmare, este esențial să se ia în considerare aceste riscuri și să se evalueze cu atenție dacă beneficiile unei astfel de unificări justifică costurile și provocările asociate. Ambele procuraturi și-au dezvoltat expertiza în domenii specifice. Procurorii anticorupție au cunoștințe profunde despre mecanismele de corupție, legislația relevantă și metodele de investigare a acestor infracțiuni, în timp ce procurorii PCCOCS sunt specializați în investigarea infracțiunilor complexe și transnaționale. Prin unificare, există riscul ca această expertiză să se dilueze, deoarece procurorii ar fi nevoiți să acopere o arie mult mai largă de infracțiuni, fără a beneficia de aceeași profunzime în cunoștințe”, a afirmat expertul.
,,Comasarea celor două procuraturi nu va influența în niciun fel eforturile anticorupție din Moldova din simplul motiv că acest proiect nu a fost niciodată gândit ca unul care ar fi trebuit să simplifice sau să fluidizeze ceva. Combaterea corupției în Moldova depinde în primul rând de profesionalismul celor care instrumentează aceste dosare, de independență procesuală pe care o au procurorii și organele de urmărire penală în raport cu puterea politică, de independență pe care o au judecătorii în raport cu puterea politică. Depinde foarte mult de decuplarea eforturilor anticorupție de agenda celor care guvernează, astea sunt problemele mari care, de fapt, împiedică eforturile anti-corupție. Și nici de cum o chestiune de structură internă de repartizare a competențelor între două entități, care până la urmă toate sunt parte a Procuraturii Generale. Procesul de justiție este hiper-politizat în Republica Moldova, cred că este cea mai politică zonă din viața publică moldovenească”, a spus Alexandru Tănase.
În același timp, reunirea ar putea crește vulnerabilitatea la presiuni politice sau interferențe externe, reducând independența noii procuraturi, subliniază experții de la Chișinău.
,, O structură unificată, care gestionează atât corupția, cât și criminalitatea organizată, ar putea deveni un obiectiv mai tentant pentru presiuni politice sau interferențe externe. În prezent, separarea celor două procuraturi oferă un grad mai mare de independență și specializare. Prin unificare, riscul de a vedea deciziile influențate de factori externi crește, ceea ce ar putea afecta credibilitatea și eficacitatea noii structuri”, a detaliat Alexandru Bot.
,,Rodul unor interese politice”
Alexandru Bot critică adoptarea rapidă a proiectului de lege în lipsa unor consultări publice și analize amănunțite.
,,Procesul legislativ care a dus la adoptarea proiectului a fost derulat într-un ritm alert, fără a permite o analiză amănunțită a impactului acestei schimbări. Această rapiditate ridică întrebări cu privire la motivele reale din spatele proiectului. În mod normal, o reformă atât de semnificativă în sistemul de justiție ar trebui să fie precedată de studii de impact, consultări cu experți și o dezbatere publică extinsă. Faptul că aceste etape au fost ocolite sugerează că proiectul a fost pus în aplicare mai degrabă pentru a servi unor interese politice imediate decât pentru a îmbunătăți eficiența sistemului de justiție. Proiectul de lege nu a fost supus unor consultări publice extinse, care să permită participarea societății civile, experților în justiție și reprezentanților instituțiilor relevante. O astfel de schimbare majoră în sistemul de justiție ar fi trebuit să fie precedată de o dezbatere transparentă și inclusivă, pentru a asigura că toate perspectivele și riscurile sunt luate în considerare. Lipsa acestui proces sugerează că decizia a fost luată într-un mod pripit, fără a se ține cont de potențialele consecințe negative, fapt care marchează în mod determinant lipsa de legitimitate și transparență acestui proiect. Există motive să credem că proiectul este mai degrabă rodul unor interese politice decât al unei analize obiective a nevoilor sistemului de justiție. În ultimul timp, Procuratura Anticorupție a fost subiectul unor critice repetate din partea unor politicieni, care au acuzat-o de ineficiență. Totuși, este important de remarcat că această ,,ineficiență" a fost, în mare măsură, rezultatul unor decizii politice anterioare, cum ar fi separarea Procuraturii Anticorupție de Centrul Național Anticorupție (CNA) în 2023. Această separare a slăbit capacitatea Procuraturii Anticorupție de a investiga și urmări penal cazurile de corupție, deoarece i-a lipsit resursele și competențele specializate ale CNA”, a adăugat acesta.
Motivele reunirii celor două structuri
În opinia lui Alexandru Bot, proiectul de lege propus ar fi o încercare a mascării problemelor cauzate de politicieni.
,,Legea propusă pare să fie o încercare de a masca problemele structurale create de politicieni, în loc să abordeze cauzele adevărate ale ineficienței. În loc să se concentreze pe consolidarea independenței și a resurselor Procuraturii Anticorupție, proiectul de lege riscă să agraveze problemele existente, motiv pentru care criticile PA și Veronicăi Dragalin au dreptul la viață. Însă, trebuie să reținem, cu titlu de obiecție față de toți conducătorii de procuraturi, începând cu Procurorul General și terminând cu șefii procuraturilor teritoriale, că după mărturisirea fenomenul statului capturat nimeni nu s-a obosit să facă regulă în propria obârșie, prin a identifica responsabilii de dosare gestionate prost sau, dimpotrivă, ticluite la comandă. Aceeași pretenție e în egală măsură valabilă și pentru politicieni, care nu s-au obosit să facă o curățenie generală în justiție”, a concluzionat expertul de la Chișinău.
Alexandru Tănase crede că reforma reprezintă „o aventură” bazată pe o sete de răzbunare față de Veronica Dragalin, șefa demisionară a PA.
,,Procuratura justifică decizia de a o elimina pe șefa de la anticorupție, pe doamna Dragalin, prin faptul că a început investigațiile în privința unor demnitari de top din actuala putere politică. Actuala putere politică o acuză pe domnia sa că nu a fost suficient de activă în combaterea corupției politice, deși în luna mai anul trecut legislația a fost modificată și Procuratura Anticorupție nu mai este responsabilă de investigarea cazurilor de corupție electorală. Adevăratul motiv nu e așa și nu o să o cunoaștem, este cert. Singurul lucru pe care-l putem face, este să facem anumite concluzii în baza faptelor. Bunăoară, Procuratura Anticorupție, chiar dacă formal s-a acceptat mărirea statelor de personal, până la urmă nu s-a găsit într-o țară atât de mare, plină de instituții birocratice, o clădire administrativă, ca să poți amplasa mai mult de 40 de oameni. Mereu, cumva, a fost ținut proiectul pe frână. Erau pe de o parte declarațiile politice de sprijin, dar în realitate ca și acțiuni practice nu au urmat niciodată. Asta ar fi doar câteva elemente care, într-un fel, ne-ar permite să facem o concluzie, ce se întâmplă, care este baza conflictului între instituție (n.r-PA), între Veronica Dragalin și puterea politică, dar există și alte motive care nu sunt scoase la suprafață.
Foarte multă lume vorbește de faptul că atât instituția prezidențială, cat si la nivel parlamentar, guvernamental sunt nemulțumiri din motiv ca nu s-au mișcat mult mai repede dosarele legate de frauda bancară și cele privind persoanele care ar fi avut probleme cu corupția din fosta guvernare. Statistica arată că de fapt au fost trimise mai multe dosare în instanța de judecată. Trebuie să mai adăugăm aici un detaliu, că actuala putere politică nu prea are cunoștință și competență în materie de justiție și nu prea înțelege care este logica unui proces penal. Orice persoană care a lucrat, a avut o practică în justiție și a avut tangență cu procesele penale, știe că există anumite mecanisme obligatorii ale procedurilor penale, care sunt bazate de respectare dreptului și libertății fundamentale, care nu pot fi eludate. Dar dacă ar fi să revenim la ideea generală, ideea comasărilor celor două procuratori sau cum a fost rebotezată acum o revizuire a arhitecturii instituționale a sistemului de urmărire penală, vreau să zic că în nici într-o concepție de reformă judiciară și nici într-un plan de lucru a unei instituții a Ministerului de Justiție, nicăieri nu figura o așa o de reformă. Ceea ce demonstrează că soluția de comasare pentru a scăpa de șefa Procuratorii Anticorupție a fost inventată la nivel parlamentar și mai apoi validată prin votul deputaților”, a conchis fostul ministru al Justiției Republicii Moldova.
Se încarcă comentariile...
