REPORTAJ Romii din Vulcăneşti, raionul Nisporeni, iau credit de la bancă pentru a-i aduce la nuntă pe Florin Salam sau pe Cătălin de la Buzău
0
Timp de două zile, etnicii rromani din întreaga lume au fost în centrul atenţiei opiniei publice. Chiar dacă au o sumedenie de probleme de integrare, iaer unii trăiesc într-o sărăcie lucie, romii din Vulcăneşti, raionul Nisporeni, sunt cu gândul la nunţi şi „cântări“.
În vreme ce la Chişinău Ziua Internaţională a Romilor a fost sărbătorită cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi cu expoziţii de fotografie, la Vulcăneşti, raionul Nisporeni, acolo unde se află una dintre cele mai mari comunităţi din ţară ale acestei etnii, singura festivitate e la gimnaziul de la marginea satului. Vreo 30 de copii îmbrăcaţi în straie ţigăneşti dansează pe muzica de acordeon a profesorului lor de istorie, tot de etnie romă.
„În sat trăiesc circa 1.300 de romi. Singurele obiceiuri rămase sunt păstrate aici, în şcoală. În rest, vechile tradiţii ţigăneşti au dispărut încă de la sfârşitul perioadei staliniste. Nici măcar zălog pe mireasă nu mai punem“, susţine Simion Ibrian, pedagogul cu acordeon.
„Pe vremea mea, de la sfârşitul lui martie până după Paşti toată lumea ieşea în mijlocul satului şi dansa. Fetele erau luate de lăutari, din gospodării, şi aduse cu taraf la joc. Acum oamenii noştri sunt plecaţi la Moscova, la muncă. Dar să veniţi după Paşti, că avem cinci nunţi în sat“, mărturiseşte şi Vasiliţa Ibrian, o pensionară de 63 de ani, care a venit la şcoală să-şi vadă viitoarea noră de 15 ani.
FOTO: Petru Stoica are mainile murdare de ciment/ Dumitru Goncear
Bătrâna se laudă că toţi romii mai înstăriţi şi-au contractat manelişti din România ca să le cânte la nunţi. „Un vecin îl aduce pe Florin Salam la nunta băiatului. Eu n-am să dau 20.000 de euro ca să-l iau pe Salam. Pentru nepot meu îl aduc pe Cătălin de la Buzău. Mă costă 7.000 de euro, dar cântarea e cadoul meu de nuntă. Am luat banii prin credit, de la bancă. Acum caut limuzină de la Chişinău să-i ducă pe copii la cununie“, mai spune femeia.
„Romii sunt discriminaţi atunci când sunt în căutarea unui loc de muncă, nu au acces la servicii medicale calitative“ - Ion Duminică, cercetător AŞM
La muncă în Rusia
În sat, străzile sunt pustii. Uliţele acoperite cu noroaie şerpuiesc printre vilele înalte de două-trei etaje împodobite cu porţi ornate, din fier forjat. Printre gospodăriile impozante, care-ţi fură ochii încă de la şosea, vezi lesne şi casele mici, dărăpănate. Acolo locuiesc bătrânii sau cei care au rămas în sat. Din când în când mai vezi câte o localnică îmbrăcată în fuste lungi, viu colorate, care traversează strada şi copiii care vin de la şcoală.
FOTO: Una dintre casele romilor din Vulcăneşti/ Dumitru Goncear
Din lipsă de studii medii, majoritatea localinicilor nu-şi pot găsi un loc de muncă în ţară şi iau calea străinătăţii. „Aproape 65% din locuitori au fost daţi la o parte de la oficiile de angajare şi muncesc în străinătate. Chiar dacă au fost discriminaţi aici, în Ucraina şi-n Federaţia Rusă se angajează la construcţii. Au rămas copiii, bătrânii şi cei care n-au reuşit să plece“, ne spune Petru Cobzaru, mediator din partea Centrului Naţional al Romilor.
„Oamenii noştri au rămas pe dracul să-l mai facă. În rest, de toate lucrează. Aici, la Vulcăneşti, sunt numai ţigani ursari. La Soroca sunt ţigani ruşi, cu care nu ne prea înţelegem. La Huzun, în Străşeni, e o comunitate mare de lingurari. În Chişinău se află doar ţiganii fierari“, afirmă şi Petru Stoica, de 64 de ani.
Statul „face numai manifestări culturale“
Ion Duminică, singurul rom cu titlu de doctor din ţară, spune că în fiecare an problemele minorităţii rămân aceleaşi, iar de Ziua Internaţională a Romilor statul „face numai manifestări culturale“. „Le mulţumesc autorităţilor pentru asta, dar situaţia rămâne aceeaşi. De cele mai multe ori, romii sunt discriminaţi atunci când sunt în căutarea unui loc de muncă; nu au acces la servicii medicale calitative. În localităţile de romi nu există condiţii pentru studii de calitate“, spune şeful Secţiei Minorităţi Etnice de la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe. Duminică mai susţine că hotărârea de guvern ce prevede incluziunea romilor, adoptată anul trecut, este nefuncţională, deoarece autorităţile nu au prevăzut un mecanism de implementare şi nici sursele financiare necesare.
FOTO: Mulţi localnicii muncesc în Rusia, iar acasă îşi ridică palate/ Dumitru Goncear
Săraci, fără studii şi acces la medicină
Cel mai recent recensământ, din 2004, arată că în Moldova locuiesc 12.300 de romi sau 0,4 din populaţie. După cum susţin unii lideri ai comunităţii, numărul lor e mai mare, deoarece mulţi îşi ascund identitatea. Potrivit unui studiu realizat de PNUD, veniturile gospodăriilor roma nu acoperă nici jumătate din minimul de existenţă şi constituie transferuri din străinătate sau „venituri neoficiale“ (colectarea obiectelor uzate, jocuri de noroc, cerşit sau ghicit). Patru din zece adulţi sunt şomeri, doi din zece fac munci ocazionale. O treime din casele romilor sunt nesigure. Peste 80% nu au apă potabilă, WC, baie şi canalizare. Fiecare al cincilea rom nu ştie să scrie şi să citească, iar o persoană cu studii superioare este o raritate. Părinţii spun că nu au bani ca să-şi dea copiii la şcoală, dar mulţi nici nu cred că ei au nevoie de studii. Căsătoriile timpurii şi discriminarea sunt alţi factori ai abandonului şcolar. Speranţa la viaţă pentru romi este de 65,3 ani, cu trei mai puţin decât la întreaga populaţie. Doar 23% din romi au poliţe medicale.
Se încarcă comentariile...
