Reintegrarea regiunii separatiste Transnistria. Ce trebuie să facă Chișinăul ca Putin să-și retragă armată ANALIZĂ
0Chișinăul, alături de partenerii din UE și SUA, trebuie să negocieze pe cale diplomatică cu Moscova pentru retragerea armatei ruse din regiunea separatistă, acesta fiind unul dintre pașii esențiali ai planului de reintegrare care va dura o perioadă lungă și va implica costuri mari, afirmă unii specialiști consultați de ,,Adevărul”.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat recent că Chișinăul analizează un plan de reintegrare a regiunii separatiste transnistrene, iar pentru implementarea acestuia sunt necesare resurse financiare considerabile pe care țara nu le are.
„Costurile (...) sunt mari, dar nu am să dau cifre, suntem şi noi în proces de identificare a acestor resurse. Noi, de unii singuri, nu ni le putem asuma, mă refer la resursele bugetare ale Republicii Moldova, dar există înţelegere şi deschidere din partea partenerilor externi de dezvoltare, în primul rând, înţelegere, pentru că e nevoie de un efort financiar ca să putem amortiza acele costuri şi unul din aceste costuri este cel energetic. Tot ce înseamnă malul stâng, timp de 30 de ani, a devenit un organism dependent de resursa pe gratis, ceea ce nu poate fi la nesfârşit. Să aştepţi sau să construieşti un scenariu de reintegrare pe premisa că nu se ajustează politicile de preţuri pe malul stâng este o utopie”, a afirmat Igor Grosu.
De asemenea, se prevede schimbarea actualei misiuni de pacificare în Zona de Securitate a Republicii Moldova, condusă de Rusia și formată din soldați ruși și moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului, cu una civilă, sub egida ONU sau UE.
„Să fie o misiune civilă, nu militară, pentru că nu şi-a demonstrat eficienţa în a apropia cele două maluri”, a adăugat demnitarul moldovean.
,,Soluție teoretică”
Șeful Legislativului a subliniat că aderarea la UE și reintegrarea sunt două procese care trebuie tratate separat, menționând că acest „plan de reintegrare” rămâne valabil și după aderarea la Uniune.
Iar președinta Maia Sandu a afirmat că reîntregirea Republicii Moldova nu poate fi realizată atâta timp cât armata rusă se află în Transnistria, subliniind că o condiție primordială pentru inițierea acestui proces este demilitarizarea regiunii separatiste pro-ruse.
,,Reîntregirea poate fi făcută atunci când armata rusă va părăsi teritoriul Republicii Moldova. Deci o condiție primordială pentru inițierea procesului de reîntregire este demilitarizarea și retragerea armatei Federației Ruse. Atât timp cât avem pe teritoriu această armată, reîntregirea rămâne doar o soluție teoretică”, a răspuns Maia Sandu, fiind întrebată dacă criza energetică ar putea determina reîntregirea Republicii Moldova.
Armata rusă menține în Transnistria un contingent de sute de militari și controlează depozitul de muniții de la Cobasna, unde sunt depozitate aproximativ 20.000 de tone de muniții. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea acestui contingent de ocupație, dar Moscova refuză să facă acest lucru, pretinzând că soldații săi asigură pacea.
Opinia experților
,,Adevărul” a discutat cu Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare și Andrei Curăraru, expert în securitate și politici publice la Comunitatea Watchdog.md despre ce acțiuni trebuie întreprinse pentru ca armata lui Putin să părăsească regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, precum și ce alte măsuri vor trebui adoptate pentru realizarea acestui plan.
,,Pe de o parte, când vorbim despre planuri de reintegrare, acestea pot să fie sperietoare pentru autoritățile din stânga Nistrului, care caută motive să prezinte Republica Moldova ca fiind agresivă și nefiind bine intenționată în rezolvarea acestei crize, dar ,,încercând să anexeze”, regiunea ca urmare a acestei crize energetice. În același timp, noi înțelegem că acele sume de bani, acel efort diplomatic, financiar, dar și de securitate energetică care se face pentru această regiune, nu poate fi făcut în vacuum, nu putem să lăsăm ca banii europeni să finanțeze separatismul în Republica Moldova. Astfel, orice inițiativă de plan care ar presupune reintegrarea trebuie să ia în calcul realitățile și să creeze mai degrabă premize pentru revenirea acestei regiuni care a trăit o perioadă destul de lungă, într-o bulă economică în care totul era asigurat de gazul gratuit care venea din partea Federației Ruse. Un exemplu clar: fără gazul gratuit, energia electrică la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) nu mai este fezabilă, adică este cu mult mai ieftin să cumperi de pe piața internațională: din România sau din altă parte energie electrică pentru că în acest MGRES nu s-a investit de mult timp, randamentul său este destul de redus și când vorbim despre acest fapt nu este nici măcar evident pentru autoritățile de acolo, cu atât mai puțin pentru populația de acolo”, a afirmat Andrei Curăraru.
În opinia acestuia, un plan de reintegrare a regiunii transnistrene trebuie să includă o diplomație populară cu oamenii, integrarea în economia Chișinăului și democratizarea acesteia.
,,În primul rând o diplomație populară în care autoritățile din Republica Moldova să vorbească direct cu cetățenii din stânga Nistrului și asta nu trebuie să se întâmple doar în context electoral sau în care se încearcă să se transmită niște mesaje atunci când vin niște suporturi, mesaje care nu sunt credibile decât dacă ai un canal de comunicare cu ei. Doi: reintegrarea economică, adică tot ce înseamnă creșterea randamentului economiei din stânga Nistrului și revenirea acesteia în zona albă a economiei din Republica Moldova, ridicarea graduală a taxelor și în special a celor de export, pentru ca ei să înceapă să fie o parte productivă a societății, să nu se bazeze pe contrabandă sau alte mijloace ilegale de export și să revină în realitatea Republicii Moldova. Și trei: democratizare, o condiție pe care o vedem lipsă chiar și în această ofertă pe care o face Uniunea Europeană. Se dau 20 de milioane de euro, dar nu există nicio condiționalitate. Nu știm cum va fi utilizată această sumă, ar putea să ajungă, să ajute fermele de criptomonede din regiune și mai puțin oamenii simpli”, a adăugat expertul Andrei Curăraru.
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, subliniază că un prim pas pentru reintegrare este retragerea armatei ruse, lucru care nu poate fi realizat numai prin apeluri, așa cum au făcut în ultimele decenii autoritățile Republicii Moldova, ci trebuie o combinație de eforturi diplomatice, dialog cu partenerii internaționali, precum UE și SUA, acțiuni directe pe teren, la fel și negocieri cu Rusia.
,,Ceea ce am reușit eu să extrag și din declarațiile președintei țării, președintelui Parlamentului, ale prim-ministrului, un element comun a fost condiționarea rezolvării conflictului transnistrean cu retragerea trupelor Federației Ruse din stânga Nistrului, de pe teritoriul Republicii Moldova. Mesajul este, că nu putem face nimic atât timp cât acolo se află militari ruși, iar urmând această logică, un prim pas trebuie să fie lichidarea acestei prezențe străine pe teritoriul țării noastre. Deci, nu ne putem limita la apeluri. Țara noastră a făcut aceste apeluri din primele zile după războiul din 1992 și vedem că, după mai bine 30 de ani, ele nu au efect. Respectiv este nevoie de altceva: de o combinație de eforturi diplomatice și de abordarea acestui subiect cu partenerii noștri din UE și SUA, dar și de acțiuni, probabil, nemijlocite pe teren, adică, cu siguranță nu te poți limita doar la apeluri prin comunicate de presă sau chiar la tribune internaționale, ce a fost făcut în ultimile trei decenii. Și, cu siguranță, mai devreme sau mai târziu va trebui negociat pe bune pe căi diplomatice, și cu Federația Rusă pentru că nu putem lăsa într-un mod necoordonat să vină niște soldați ruși, să-și ia munițiile din Covasna sau să construiască o uzină care să distrugă acele muniții. Asemenea lucruri nu poate face un alt stat pe teritoriul unei țări suverane. Se negociază și se încheie acorduri pentru că trebuie să stipulăm foarte clar și să condiționăm cum, când, cine pleacă, cine mai rămâne eventual pentru o anchetă penală pe teritoriul țării noastre până se întoarce în țara de origine etc”, a menționat Alexandru Flenchea.
Startul reintegrării regiunii separatiste
Expertul Andrei Curăraru crede că Moscova nu-și va retrage ușor trupele din Transnistria, dar chiar și fără retragerea armatei ruse, planul de reintegrare trebuie să înceapă.
,,Nu cred că putem convinge Moscova să-și retragă armata foarte ușor. Astfel de inițiative pot veni mai degrabă în contextul negocierilor dintre Trump și Putin privind soluționarea conflictului din Ucraina. Ceea putem noi să facem este să creăm o situație prin care acest contingent, care este și așa mai degrabă un contingent format din bărbați din regiunea transnistreană, fiindcă nu există o rotație decât poate la nivelul ofițerilor de rang înalt, și aceea nu se mai realizează de mult timp. Astfel, mai degrabă, noi trebuie să ne focusăm pe ceea ce putem noi face, să întărim reziliența malului drept față de provocările care vin de pe malului stâng, dar și de la Kremlin. Iar utilitatea contingentelor rusești poate să devină aproape de zero de la sine. Am văzut foarte bine cum contingentul rusesc n-a putut să facă nimic în Siria sau în Nagorno-Karabakh. Dacă o să ne gândim la probleme globale, cum o să-l convingem pe Putin sau ce facem în context ca să ne ajute mai mult Uniunea Europeană sau SUA, putem să pierdem ceea ce putem să influențăm cu adevărat. Noi trebuie să facem așa ca oamenii din stânga Nistrului să vrea să fie parte din Republica Moldova, să nu fi utilizați ca pioni în scheme corupționale în cadrul alegerilor de pe malul drept, dar să conteze pe malul drept ca un garant al drepturilor lor și ca un mediu în care se simt acasă, or nu cred că este tocmai cazul ăsta, mai ales că acolo dezinformarea este înrădăcinată până și în sistemul de educație, adică există oameni care 30 de ani au fost îndoctrinați și pe care să-i convingi, va lua foarte mult efort”, a detaliat Andrei Curăraru.
Impactul crizei energetice asupra planului de reintegrare
Expertul susține că pentru a crea condițiile necesare unei reintegrări pașnice și durabile, costurile ar putea ajunge până la 500 de milioane de euro anual.
,,Republica Moldova cu siguranță că nu își permite acest fapt, în acest moment (n.r.- 500 de milioane de euro anual). Dar în timp, prin transformarea misiunii de pacificare, care de mult nu își mai realizează funcția de acolo și este mai degrabă o parte din mecanismul opresiv din regiune, într-o misiune civilă, reintegrarea economică, dar și comunicarea directă cu cetățenii de acolo, putem ajunge la o situație în care există inițiativă și pe stânga Nistrului de a reintegra țara, de a reveni într-un moment normal”, a evidențiat expertul în politici publice și securitate, Andrei Curăraru.
,,Dacă mai continuă situația actuală de criză energetică, într-o lună sau două, o să ne pomenim cu zero economii în stânga Nistrului și cu 300.000 de șomeri. Și atunci, da, costurile vor fi exorbitante, pentru că se pare că fiecare familie de moldoveni de pe malul drept va trebui să adopte câte un transnistrean, metaforic vorbind. Un model și un plan de reintegrare rezonabil trebuie să includă și politici foarte coerente și consistente de sprijinire și de legalizare a activităților economice în stânga Nistrului. Deci nu creăm și nu reintegrăm în componentă țării noastre o seră, un azil de bătrân sau o grădiniță de copii. Deci, e țara noastră. Obiectivul final e că legea în Republica Moldova să lucreze în toată țara, că toți cetățenii să trăiască și să lucreze în condiții egale și toate companiile, toate afacerile să lucreze la fel în condiții egale, să plătească impozite. Pe malul stâng, pe măsură ce situația economică și socială se înrăutățește constant în cursul ultimilor ani, tot mai mulți oameni locuitori ai regiuni își văd viitorul doar în componența Republicii Moldova și de fapt speranțele lor, inclusiv și-n primul rând în această criză energetică au fost legate de acțiunile Chișinăului care să-i sprijine, pentru că oamenii înțeleg foarte bine care este statutul acestei regiuni, înțeleg foarte bine cine este Krasnoselski și ce reprezintă compania Sheriff, și oamenii nu au așteptări de la ei. Ei au așteptări de la noi, de la autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Și pe malul drept, lucrurile sunt mai nuanțate, dar foarte clare. Moldovenii nu vor accepta și nu vor tolera cedarea unii părți a teritoriului țării noastre”, a adăugat fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
Narative rusești privind misiunea de pacificare
În timp ce Andrei Curăraru crede că transformarea misiunii de pacificare într-o misiune civilă ar facilita reintegrarea treptată a regiunii, Alexandru Flenchea afirmă contrariul, subliniind că înlocuirea acesteia cu o prezență internațională de menținere a păcii ar întări narativele rusești, conform cărora oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului nu pot trăi în pace.
,,Ideea că militarii ruși trebuie să fie schimbați cu altcineva, cu altă prezență străină pe teritoriul țării noastre, de fapt ca și efect advers, dacă vreți, neintenționat, sunt sigur, de fapt doar alimentează narativile rusești, care se rezumă scurt la următoarele: moldoveni și transnistreni sunt incapabili să trăiască împreună în pace într-o singură țară de asta este nevoie de cineva din afara care să-i separe și să-i țină separați și să asigure pacea acolo. Și de asta ideea că ar fi nevoie de altcineva care să ne învețe să trăim în pace, repet, este și greșită, dar și alimentează narativele rusești. Pentru că, până la urmă, dacă ne uităm cine sunt acei pacificatori ruși din Federația Rusă, acolo n-o să găsim. Acei 70 de ofițeri ruși nu stau la posturi de pacificatori, stau în cabinete. Deci, de fapt, sunt tot oamenii noștri de pe un mal al Nistrului și de pe celălalt mal al Nistrului înarmați și de asta nu s-au împușcat niciodată. De asta am să insist că, de fapt, nu avem nevoie de niciun fel de misiune, de prezență militară sau polițienească străină pe teritoriul țării noastre. Pur și simplu, rușii trebuie să plece și veți vedea cât de repede, de fapt, țara se va reintegra, motiv pentru care nu pleacă”, a precizat fostul vicepremier pentru Reintegrare.
Iar prin achiziționarea gazelor pentru stânga Nistrului din cele 20 de milioane de euro oferite de Uniunea Europeană în contextul crizei energetice provocate de Moscova, oamenii din stânga Nistrului vor simți că atât Chișinăului, cât și Uniunii Europene le pasă de ei, mai subliniază specialiștii.
,,Eu cred că este o ocazie enorm de bună pentru ca transnitrienii să afle că oamenilor de pe malul drept le pasă de ei. Este o ofertă foarte bună atâta timp cât ea va fi monitorizată suficient ca acest gaz să nu fie utilizat ilicit, să nu fie utilizat pentru zonele din oraș unde trăiește elita sau pentru funcționarea unor întreprinderi, dar să prelungească posibilitatea ca oamenii să trăiască într-o normalitate care este încălzire și energie electrică. În același timp, se pierde într-un fel războiul informațional. Oamenii de acolo nu cred în bunăvoința Republicii Moldova și nu văd eforturi suficiente pentru a schimba această atitudine, această viziune, or până la urmă, reintegrarea este despre oameni, nu este despre autorități. Pseudo-președintele Krasnoselski, niciodată, nu va vrea să renunțe benevol la putere, mai ales că este și controlat de la Kremlin. Inițiativa trebuie să vină și de jos în sus, oamenii trebuie să simtă că malul drept al Nistrului are grijă de ei și siguranța vine de aici, or chiar și această investiție enormă pentru Republica Moldova care se face acolo, nu garantează că oamenii vor simți asta. Avem exemple vii, cum ar fi cel al Găgăuziei în care s-au investit foarte mult: proiecte europene, proiecte americane, dar care până la urmă nu au putut să convingă că opțiunea europeană, opțiunea vestică este ceea ce a favorizat regiunea”, a mai afirmat expertul în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.md.
Proces îndelungat
Andrei Curăraru avertizează că procesul de reintegrare ar putea dura decenii.
,,Astfel de procese durează decenii, adică să ne așteptăm un plan de reintegrare care să funcționeze rapid, nu prea puteam. Exemplul, cred că cel mai elocvent, este Cipru, care a venit cu o modernizare rapidă în partea grecească și s-a integrat în Uniunea Europeană, iar la referendum, având în vedere diferențele economice dintre partea turcească și partea grecească: partea turcească vroia reintegrare, iar cea grecească a zis nu. Și asta vorbește despre faptul că la reintegrare ajungi nu atunci când sunt pregătiți politicieni, dar când sunt pregătiți oamenii și vor să-și asume această cheltuială enormă, care ar fi o presiune pe buget. Și când sunt pregătiți de economiile regiunii și statului în care regiunea trebuie să se reintegreze, or nu se știe dacă noi am avea măcar un plan Marshall post-reintegrare din partea partenerilor strategici, fiindcă situația, cel puțin pentru următorii patru ani, este că, spre exemplu, SUA va dori să ofere mai puțin pentru securitatea în Europa, iar europenii ar trebui să-și asume mai multe, inclusiv în ceea ce privește conflictul din Ucraina, dar si asigurarea propriei securități, fapt ce limitează fondurile pentru astfel de reintegrare”, a conchis specialistul moldovean.
Se încarcă comentariile...
