Reforma privind integritatea funcţionarilor: respinsă, apoi elogiată de democraţi

Pachetul de legi privind integritatea, aprobat de Guvernul Filip. 3 februarie 2016 FOTO Alexandru Tarlev

Proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale, cel cu privire la Centrul Naţional de Integritate, precum şi cel cu privire la modificarea unui şir de legi care ţin de integritatea funcţionarilor au fost aprobate miercuri, 3 februarie, de Guvernul Filip. Majoritatea miniştrilor din actualul executiv au respins însă aceste documente acum 8 luni, când făceau parte din Guvernul Gaburici.

Adoptarea acestui pachet de legi a fost una din condiţiile Guvernului României pentru alocarea primei tranşe de bani din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro.

În şedinţa de miercuri, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a menţionat că aprobarea acestor proiecte de legi se înscrie în realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană. „Ele urmăresc aplicarea unor măsuri concrete şi eficiente de prevenire şi de combatere a îmbogăţirii nejustificate, a conflictelor de interese, precum şi a stărilor de incompatibilitate”, a rpecizat acesta. Astfel, se prevede aplicarea unor sancţiuni mai aspre demnitarilor care încalcă legislaţia şi falsifică declaraţiile cu privire la venit şi interese, până la destituirea acestora din funcţie. Pe lângă aceasta, persoanele demise pe motiv că au încălcat criteriile de integritate nu vor mai putea ocupa funcţii publice. De asemenea, proiectele stabilesc mecanisme de confiscare a bunurilor dobândite prin metode ilicite.

Documentele, în special proiectul Legii privind Centrul Naţional de Integritate prevăd o serie de acţiuni de reformare a actualei Comisii de Integritate, criteriile de selectare a membrilor acesteia. În cadrul Centrului Naţional de Integritate va fi instituită o funcţie de inspector de integritate, care va veghea modalitatea de depunere a declaraţiilor de venit şi interese personale de către funcţionari, dar şi va avea acces la alte informaţii confidenţiale despre persoanele vizate sau suspecte de fals în declaraţii. Autorităţile promit că aceste prevederi vor eficientiza activitatea Centrului, va asigura independenţa instituţiei, va spori nivelul de credibilitate, prin fortificarea mecanismelor de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate etc.

La rândul său, premierul Pavel Filip a subliniat că acest pachet de legi este extrem de necesar şi vine să reglementeze activitatea unor instituţii importante şi să le ofere pârghii. Însă în opinia sa, trebuie să se dea dovadă de maximă atenţie şi profesionalism ca aceste pârghii să fie folosite corect şi să nu se transforme în instrumente pentru abuzuri. El a mai cerut membrilor Guvernului să se pregătească minuţios pentru dezbaterile acestui pachet de legi în Parlament.

Pachetul de legi, respins de miniştrii democraţi ai Guvernului Gaburici

Amintim că în ultima şedinţă a Guvernului Gaburici, care a avut loc pe data de 16 iunie 2015, cele trei proiecte de legi au figurat în primele puncte ale ordinii de zi. Acestea erau aşteptate de societatea civilă, ştiindu-se că vor contribui la reforma justiţiei în Republica Moldova. Aprobarea pachetului de legi a fost pusă la vot, neacumulând însă numărul necesar de voturi.

Ultima şedinţă a Guvernului Gaburici. 16 iunie 2015 FOTO Alexandru Tarlev

După prezentarea pachetului de legi de către ministrul de atunci al Justiţiei, Vladimir Grosu, vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, s-a arătat surprins de prezentarea lor în cadrul şedinţei Guvernului, precizând că „alianţa (de guvernământ – n.n.) nu e de acord cu acest pachet”. „Reiterez, după comunicarea cu o serie de deputaţi, am înţeles că există un dezacord conceptual cu modul în care au fost redactate proiectele în cadrul reformei. Conceptul de integritate este o necesitate. Inspectorii vor avea puteri foarte mari şi dispare elementul administrării colegiale a acestui sistem. Din punct de vedere conceptual, această reformă nu are suport parlamentar garantat. Propun să-l întoarcem grupului de discuţii, ca să nu plimbăm proiectul de la Guvern la Parlament şi invers”, a comentat Osipov.

În replică, ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, a spus că, „de fapt, conceptul prevede disconcentrarea atribuţiilor la diverşi actori”. În dezbatere a intervenit ministrul Educaţiei, Maia Sandu. „Eu propun să punem la vot. Totuşi este vorba de iniţiativa Guvernului, iar Parlamentul să decidă, să-şi asume responsabilitatea”.

În cele din urmă, proiectele de legi, care urmau să contribuie la reforma Justiţiei în Republica Moldova, au fost susţinute doar de nouă miniştri, ceea ce nu a fost de ajuns pentru ca acestea să ajungă în Parlament. Miniştrii înaintaţi de Partidul Democrat din Moldova nu au susţinut proiectele de legi. Majoritatea acelor miniştri se regăsesc şi în actualul guvern, inclusiv Pavel Filip (fost ministru TIC - n.r.)

„Nu mergem mai departe, din câte înţeleg. Îmi pare rău. E o iniţiativă bună şi europeană. Probabil, o să vă propun să trecem direct la subiectul 49 (cu privire la demisia Guvernului - n.n.), în acest caz. Chiar era o iniţiativă puternică şi cu atitudine”, a concluzionat, în iunie, premierul Chiril Gaburici.

Pachetul de legi privind integritatea a fost amânat şi în timpul Guvernului Streleţ. Într-un interviu pentru Adevărul Moldova din 3 august 2015, premierul învestit, Valeriu Streleţ, a declarat că regretă eşuarea subiectului în executivul precedent şi afirma că în toamna anului 2015 proiectele vor ajunge pe masa deputaţilor. „Regret şi eu situaţia. Nouă colegi de-ai noştri au votat pentru, alţii s-au opus. Am discutat subiectul la Consiliul Alianţei, l-am inclus în programul de guvernare ca măsură prioritară pe domeniul anticorupţie, fiindcă CNI-ul trebuie să fie un element fundamental în acest domeniu. Deocamdată - nu este. Personal, optez pentru adoptarea fără întârziere a acestor trei proiecte. Urmează să le discutăm, să găsim consensul necesar. Eu cred că chiar la începutul sesiunii de toamnă-iarnă vor fi remise Parlamentului pentru adoptare”, a declarat Streleţ.