Video Prețul derizoriu al caselor bătrânești din Moldova stârnește milă: „Au rămas singure, într-o tăcere dureroasă”
0Numeroase case bătrânești din satele din Republica Moldova au rămas pustii și sunt scoase la vânzare la prețuri derizorii. Unii localnici își amintesc înduioșați despre vremurile în care erau locuite de bunicii lor.
Casele bătrânești scoase la vânzare în unele sate din Republica Moldova ar putea fi considerate chilipiruri, în comparație cu gospodăriile vechi din satele României, arată anunțurile de vânzare, publicate pe rețelele de socializare și pe site-urile de specialitate.
Case cu 2.000 de euro în nordul Moldovei
În zeci de anunțuri publicate pe site-rile de vânzări sunt oferite case vechi, cu suprafețe locuibile de peste 60 de metri pătrați, cu livezi și curți largi și terenuri întinse pe două - trei hectare, la prețuri mai mici de 5.000 de euro. Unele, din satele aflate în nordul Moldovei, la frontierele cu Ucraina, sunt vândute cu 2.000 de euro.
Astfel de oferte vizează case bătrânești mici și fără utilități (apă trasă în casă, canalizare, gaz, așezări cu drumuri nemodernizate).
„Satul Bilicenii vechi, teren plus casă locuibilă, cu acoperiș nou, cu electricitate, apă lângă poartă, gard de lemn nou, magazin aproape, casă lângă stradă. Chiar dacă nimeni nu locuiește aici de ani de zile pământul a fost îngrijit. Costă 6.000 de euro”, arată un anunț publicat pe grupul de Facebook „Mă mut la țară - Moldova”.
O familie din satul Răcaria, raionul Rîșcani, și-a scos casa bătrânească la vânzare cu 8.000 de euro.
„În sat și în casă sunt toate cele necesare vieții. În sat este școală primară, grădiniță, centru medical, sunt magazine. Este autobuz spre Rîșcani. Avem apă, gaz, canalizare”, scriu proprietarii casei.
„La nord, în satele din raionul Rîșcani sunt multe case, începând de la 2.000 de euro în sus”, menționează un localnic.
În raionul Ocnița, din nordul Moldovei, o casă cu patru camere, cu apă potabilă în casă dar fără canalizare și fără gaz, este pusă în vânzare cu 5.500 de euro.
Tot aici, o altă casă, cu două camere și fântână în curte, costă 4.500 de euro. În satul Pîrlița, o casă bătrânească degradată este scoasă la vânzare cu 3.500 de euro. Cu 3.000 de euro este scoasă la vânzare și o casă bătrânească din Edineț, cu teren de 3,2 hectare.
„La nord, în orasul Ocnița sau prin sate vecine ca Lipnic, Paustova, sunt șu case de la 2.000 - 3.000 de euro. În oraș se poate de găsi de lucru”, scrie o localnică.
O casă în satul Hrustovaia din Transnistria, cu un teren de 2,2 hectare este vândută cu 9.700 de euro.
„Are geamuri termopan, nu necesită reparație, apă potabilă, livadă mare. Nistru și pădurea sunt alături”, scrie autorul anunțului.
O casă veche, dar renovată, în satul Clăpani din raionul Ștefan Vodă a fost scoasă la vânzare cu 12.000 de euro, iar proprietarii specifică în anunț că toată mobila, în stare bună, va rămâne cumpărătorilor.
Sunt scoase la vânzare și case la prețuri mai ridicate, iar unul dintre criteriile care fac diferența dintre prețuri este apropierea de Chișinău. În capitala Moldovei, sunt scoase la vânzare cele mai scumpe case, unele cu prețuri de 70.000 de euro.
Cum au fost construite casele bătrânești ale Moldovei
Unii moldoveni își amintesc cu nostalgie despre atmosfera din casele bunicilor lor, vechi de la mijlocul secolului XX, care au rămas pustii odată cu trecerea timpului. Povestea unei case bătrânești din Moldova i-a adus autoarei numeroase aprecieri.
„Când tătuca și mămuca s-au mutat aici, era o bucată de pământ lângă “lupii din pădure”. După ce i-au deportat pe străbunei, “averea lor” de proaspăt căsătoriți încăpuse într-o căruță. Aveau pământul, câte două mâini, credință și unul pe celălalt. Au făcut întâi o bojdeucă, apoi un grajd, apoi au ridicat casa. Lângă casă, șoproane pentru pâine, pentru animale, pentru lemne, pentru instrumente și alte nevoi, cuptoraș de vară”, scrie Anna Ceban, pe pagina „Mutați la țară - Moldova”
Camerele din față au fost mereu pentru oaspeți. Ai casei au încăput în camerele mai mici, unde se făcea focul și mâncarea, își amintea Anna. A povestit cum, cu timpul, casa și satul au devenit tot mai pustii.
„Anii au rărit din oaspeți. Copiii și-au făcut casele lor, nepoții pe ale lor. Camerele mari s-au umplut întâi cu zestre pentru nunți, apoi cu pomene. Verdele casei s-a mai spălat de la ploi și zăpezi, dar gospodarii casei aveau grijă ca de Paști ori de hram să îl împrospăteze. Apoi au venit timpurile când nu a mai contat, nici curățenia, nici culoarea pereților. Razele de bucurie și culoare intrau în case când le deschideam ușa. Și cu grijile și alergăturile acestei lumi, noi cei care ar fi trebuit să umplem casa, am ajuns mai rar.
Poate mai rar decât ne-am dorit. Acesta a fost primul Crăciun la care în casa buneilor nu ne-a mai deschis nimeni poarta, nici ușa. Nu ne-a mai ascultat nimeni colinzile și doar soarele s-a jucat toată ziua năstrușnic pe ochiurile geamurilor căptușite cu hârtie albă. Precum casa lor, alte câteva sute în sat. Case rămase singure, cu povești impresionante. Rugina, buruienile, mușchii verzi, pânzele de păianjen le îmbrățisează într-o tăcere dureroasă. Kilometrii dinspre Chișinău sunt atât de mulți, iar distanțele de la Paris, Berlin, Milano, Padova… atât de mari. De-ar putea fi puse în bibelouri mici de sticlă, le-am lua cu noi să le înveșnicim cu toate amintirile legate de ele”, scrie aceasta.
Unii localnici atrag însă atenția amatorilor de case bătrânești, considerate chilipiruri să se gândească bine dacă vor să le achiziționeze.
„Nu vă luați case la țară, până nu verificați aceste informații. Mânați doar de romantism și vise, riscăm să călcăm pe greble dureroase, să comitem greșeli care ne costă nu doar bani mulți, dar și sănătate mintală. Vreau să încurajez cât mai mulți oameni să contribuie la revitalizarea satelor moldovenești. Să vă recuperați casele părintește, să le restaurați cu grijă sau să construiți cu bun gust altele noi, dar… zonele noastre rurale au încă foarte slab dezvoltată infrastructura. Și să o construiești pe cont propriu e foarte costisitor. Dacă porniți la drum pregătiți pentru aceste costuri, vă veți salva sănătatea mintală”, scrie Nata Albot, administrator al grupului (video - Mă mut la țară - Moldova / Facebook)
Ea le recomandă celor care achiziționează astfel de proprietăți pentru a le transforma în pensiuni sau case pentru turiști să țină cont de infrastructura zonei, dacă drumurile se înfundă atunci când plouă. De asemenea, să verifice consumul de electricitate al caselor și cât poate fi el extins. Majoritatea regiunilor rurale nu au canalizare, adaugă aceasta.