Moldovenii, în căutarea stabilităţii de la celălalt capăt al lumii. De ce vor să se mute cu traiul în Siberia

Cinci mii de cetăţeni moldoveni au depus, în 2015, cereri pentru a participa la programul de strămutare în Federaţia Rusă. În faţa consulatului rus de la Chişinău unde se depun cererile, majoritatea celor care îşi aşteaptă rândul sunt vorbitori de limbă rusă. Ei vor să plece din Moldova cu orice preţ, pentru că aici este haos, iar în Federaţia Rusă există o stabilitate şi încredere în ziua de mâine, cred aceştia.

După ani de zile în care mii de moldovenii au fost deportaţi, fără voia lor, în îndepărtata Siberie de către autorităţile sovietice doar pentru faptul că erau consideraţi „elemente antisovietice” sau „elemente sociale străine”, astăzi, sute de moldoveni aleg să se mute la celălalt capăt al lumii din propria voinţă. Criza economică, corupţia şi instabilitatea politică, spun ei, îi alungă din Republica Moldova, iar autorităţile de la Moscova îi atrag cu sume la care aici doar ar putea să viseze.

Consulatul Federaţiei Ruse de pe strada Şciusev din Chişinău nu este cea mai ospitalieră instituţie din Capitală, cel puţin nu pentru jurnalişti. Dacă un jurnalist vrea să discute cu oamenii din preajmă, trebuie să se aştepte că de el se va apropia Tamara Roşcina, reprezentantul Serviciului Federal pentru Migraţie al Rusiei în Moldova, care se va opune acestui lucru. Pentru a vorbi cu angajaţii consulatului este nevoie de acceptul ambasadei, ne spune Roşcina. Culmea este că doamna respectivă crede că şi pentru a vorbi cu oamenii din preajma consulatului este nevoie de acceptul ambasadei. „Să nu îmi stropiţi cu zoaie oamenii care se ocupă cu asta”, este argumentul angajatei de la consulatul rus.

Consulatul rus din Chişinău FOTO Alexandru Tarlev

Câţi bani oferă statul rus pentru cei care aleg Siberia ca loc de trai

Programul de reîntoarcere a compatrioţilor în Rusia a fost adoptat în anul 2006, iar în 2012 documentul a fost redactat. La acest program pot aplica persoanele care au cetăţenia uneia din ţările fostei URSS şi locuiesc într-un stat ex-sovietic, persoane care au primit cetăţenia acestor state, cât şi urmaşii acestora. Statul rus acoperă cheltuielile pentru transport, oferă asistenţă în găsirea unui loc de muncă şi oferă sume de bani pentru acomodare. Cele mai mari sume de bani le primesc acei migranţi care vor să treacă cu traiul în regiunile din estul îndepărtat: Buriatia, Zabaikalie, Kamceatka, Magadan, Sahalin, Republica Autonomă Evreiască ş.a.

Aceste cereri sunt examinate în regim preferenţial, iar suma alocată pentru depunător poate ajunge până la 240.000 de ruble şi câte 120.000 de ruble pentru fiecare membru al familiei. Migranţii care vor să se mute în regiunile europene primesc mai puţini bani - câte 60.000 de ruble pentru depunător şi 40.000 de ruble pentru fiecare membru al familiei. Se întâmplă însă şi cazuri când persoanele care depun cereri pentru regiunile europene primesc refuz.

Pleacă pentru a se uni cu familia

Până a depune dosarul pentru emigrare în Rusia, oamenii vin la consulaţii, apoi adună actele necesare, după care aşteaptă cu speranţă că vor primi mult râvnitul  certificat de emigrant. Elena este o femeie care a depus cererea pentru a emigra în regiunea Tiumen din Siberia pentru a sta alături de fiica sa şi nepoţi. Zice că dacă va primi acceptul celor de la consulat va pleca fără remuşcări de conştiinţă, în primul rând pentru a se uni cu familia, iar în al doilea rând pentru că în Rusia, crede femeia, este o mai mare stabilitate.

„Stabilitatea” din Federaţia Rusă este invocată de aproape toţi cei cu care reuşim să comunicăm: „Rusia este o ţară stabilă, previzibilă, în Moldova e instabilitate şi haos, nu se ştie ce ne va aduce ziua de mâine”.

La Vladivostok, pentru 60.000 de ruble

Svetlana iese cu zâmbetul pe faţă din clădirea consulatului, pentru că a primit un răspuns pozitiv la cererea depusă. A aşteptat o lună hotărârea privind emigrarea în Vladivostok, la celălalt capăt al lumii. „E cam departe, dar ce e de făcut?...”, concluzionează femeia. Cei de la consulat i-au promis un loc de muncă bine plătit, iar după un termen i se va oferi şi un lot de pământ pentru casă. Acum, femeia locuieşte în Găgăuzia. Aceasta a lucrat în calitate de asistent medical, slujbă pe care a pierdut-o în urma unui şir de concedieri planificate. În Vladivostok i-au promis un salariu de 60.000 de ruble (aproximativ 800 de euro) pentru munca de asistent medical. „Aici câştigam 1.500 de lei”, precizează aceasta.

Oamenii vin la consulatul rus de pe strada Sciusev din Chişinău de dimineaţa. Cozile însă lipsesc, deoarece oamenii vin în baza unor programări. Unii vin pentru consultare, alţii - cu dosarele gata.

Bălţiul vrea în Rusia

Ghenadie este un vorbitor de limbă rusă originar din oraşul Bălţi şi, la fel ca ceilalţi, vrea să emigreze în Rusia pentru că acolo este „mai multă stabilitate”. A venit prima dată la consulatul Rusiei pentru a se consulta şi a-şi calcula şansele de a primi un răspuns pozitiv. Vrea să emigreze în regiunea Lipeţk sau în regiunea Tombov, care se află în partea de sud a Rusiei europene unde, zice bărbatul, clima este asemănătoare celei din Republica Moldova. „Potrivit programului, dacă ai primit bani pentru emigrare, eşti obligat să lucrezi cinci ani în regiunea pe care ai ales-o. Există posibilitatea de a refuza banii, în acest caz, poţi să lucrezi şi în alte regiuni”, ne explică bărbatul. Ghenadie îşi spune „gastarbeiter” şi nu se sfieşte de acest calificativ, deoarece are experienţa câştigului la Moscova. În capitala Rusiei a lucrat în construcţii unde împreună cu soţia câştiga 100.000 de ruble pe lună.

Ghenadie ştie despre ofertele Federaţiei Ruse pentru estul îndepărtat, dar nu va merge acolo niciodată pentru că „e prea departe şi prea frig”. Însă Tambovul şi Lipeţkul au alte neajunsuri - „ţânţarii sunt mai mari şi mai mulţi”.

Emigrează pentru limba rusă

Stabilitatea este motivul invocat şi de Nicolai, un bărbat de 45 de ani, locuitor al Chişinăului care a luat permisul de emigrare în regiunea Samara, partea eruopeană a Rusiei. Nicolai mai vorbeşte şi despre alţi trei factori care l-au făcut să depună cererea pentru emigrare - limba, mentalitatea şi cultura. Toată familia lui este vorbitoare de limba rusă şi nimeni, cu excepţia mezinului, nu vorbeşte limba română.Nicolai a avut o afacere în Republica Moldova în domeniul transportului de mărfuri. Avea angajaţi care cunoşteau limba română pe care îi plătea. 

Bărbatul ştie ce înseamnă corupţia în Republica Moldova, a plătit şi el bani pentru eliberarea anumitor acte permisive pentu ca să meargă afacerea. Este conştient de faptul că şi în Rusia există corupţie, însă acest fapt nu-l sperie, atâta timp cât „venitul este mai mare şi există stabilitate în ţară”. „În noiembrie anul trecut rubla s-a depreciat semnificativ. E clar - Ucraina, sancţiunile. Dar preţul la combustibil s-a majorat doar cu două ruble”.

După trei luni după ce o persoană primeşte certificatul de migrant legal şi se înregistrează în regiunea pentru care a depus cererea, aceasta are dreptul să depună dosarul pentru cetăţenie.