Interviu cu preotul Ioan Ciuntu: „Parlamentul a făcut un act de dreptate pentru creştinii care sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie“

Protoiereul Ioan Ciuntu, parohul Bisericii „Sf. Teodora de la Sihla“ din Chişinău, susţine că, aşezând data de 25 decembrie în rândul sărbătorilor legale, autorităţile de la Chişinău le-au făcut dreptate creştinilor ortodocşi de stil nou din ţara noastră.

„Adevărul“: Părinte, din acest an Crăciunul pe stil nou este o sărbătoare oficială în Republica Moldova. Ce înseamnă această decizie pentru preoţii şi enoriaşii Mitropoliei Basarabiei?

Pr. Ioan Ciuntu: Nu este vorba numai de enoriaşii Mitropoliei Basarabiei, pentru că ziua legiferată de Parlament este cinstită şi de o bună parte a celor din Mitropolia Moldovei. Mai mult decât atât, Mitropolia Moldovei are şi parohii înregistrate pe stilul nou. Şi noi avem parohii care se ţin de stilul vechi. Le facem şi unora, şi altora slujbe, două echipe de preoţi. Nu e o problemă. În ţara noastră o parte din populaţie se consideră români, alta – moldoveni, dar acesta nu e un motiv să ne tragem de păr. Va trece o vreme până vom ajunge la un numitor comun, la acelaşi Dumnezeu şi aceeaşi credinţă. Pentru noi, este important ca oamenii care sărbătoresc pe stilul nou să fie în rând cu lumea şi să se bucure de aceleaşi drepturi. Vedeţi că acum cerem să fie respectate drepturile tuturor minorităţilor, dar când ajungem la situaţia că o biserică ce are un procent destul de mare de credincioşi care ţin sărbătorile pe nou, parcă nu sunt oameni din acest ţinut şi nu pot să se bucure. Toată lumea se odihneşte pe 7 ianuarie, iar ei sunt nevoiţi să meargă la serviciu de Crăciun. Ceea ce a făcut Parlamentul este un act al dreptăţii şi nimeni nu trebuie să se supere.

Opoziţia a reclamat că majoritatea parlamentară impune nişte valori străine poporului nostru...

Comuniştii şi socialiştii nu trebuie să ne bată obrazul, că nimeni nu le îngrădeşte drepturile. Cei care au sărbătorit pe 7 ianuarie, o vor face şi de acum încolo. De fapt, statul le-a mai făcut o sărbătoare. Vrea omul, se duce pe 25 decembrie la biserică, nu vrea – stă acasă, se odihneşte. Nu ne rămâne decât să salutăm această decizie, cum a făcut-o şi Mitropolia Moldovei. E o reacţie firească: dacă o parte din populaţie sărbătoreşte pe nou, ei nu au pretenţii. Şi nici n-ar fi cazul într-o ţară care tinde la valorile democratice, mai ales că noi nu suntem singurii în acest spaţiu care am „descoperit“ că Mântuitorul s-a născut pe 25 decembrie. Această zi este sărbătorită şi de Patriarhia Română, şi de Grecia, de unde vine credinţa noastră, şi de întreaga Europă.

Dar care este ziua de naştere a lui Iisus Hristos conform Bibliei? 

Sfânta Scriptură nu ne vorbeşte de o zi anume, dar se ştie că e undeva în această perioadă. De fapt, 25 decembrie e mai aproape de solstiţiul de iarnă. Principalul e ca oamenii să facă sărbătorile creştineşte, iar statul să le ofere posibilitatea să meargă la biserică, să aibă o zi de suflet şi de credinţă.

Totuşi, unii credincioşi sunt confuzi şi marchează Crăciunul de două ori. Nu ar fi mai corect să respectăm un singur calendar?

Da, ar fi aşa bine, dar asta este situaţia. Noi mergem cu două rânduri de sărbători în multe cazuri, cum mergem şi cu două limbi, unii  – cu două imnuri, alţii – cu două istorii. Dublarea aceasta nu e o noutate în acest spaţiu, într-o perioadă de tranziţie. Noi nu încurajăm această practică, dar nu este un păcat. În plan bisericesc, este ajunul, sărbătoarea respectivă şi odovania (n.r. încheierea unei perioade de prăznuire), la o diferenţă de şapte-zece zile. Şi când ne întoarcem, tot ne prindem în această perioadă, 25 decembrie-7 ianuarie. Aici mai mult se face zâzanie politică. Comuniştii şi socialiştii fac zarvă pentru că ştiu că, într-un fel, îşi pierd electoratul. Eu respect toate partidele, şi de stânga, şi de dreapta, dar nu trebuie de băgat ideologiile în viaţa bisericii. S-a pus sărbătoarea, lăsaţi oamenii cu încetul să se aşeze cu gândul şi cu trăirea. Când am pornit să facem Crăciunul pe nou, la noi la biserică erau vreo zece suflete. În ultimii ani, biserica e supraîncărcată pe 25 decembrie, iar pe 7 ianuarie e pe jumătate goală. Adică ceva se mai schimbă sub soare. Dar nu trebuie să grăbim lucrurile, să le lăsăm să se coacă la timpul lor, că de alfel vom păţi ca roşiile coapte artificial, care n-au nici culoare, nici gust şi nici vitamine.

Cum ar trebui un bun creştin să întâmpine Naşterea Domnului?

Frumos. Ajunul trebuie să fie o zi strictă de post, viaţa trebuie să decurgă liniştit, fără multă zbânţuială. Seara se săvârşeşte sfânta slujbă, preotul merge pe la casele creştinilor aducând vestea cu icoana şi cu colinde. În ziua respectivă se săvârşesc Ceasurile Mari la biserică, se face Sfânta Liturghie, care este una deosebită, şi un Te deum pentru pace, pentru sănătate, pentru linişte în ţară, pentru familii, ca Dumnezeu să ne aducă un an bun. Evident, toate acestea se încheie cu daruri pentru copii şi cu o masă de sărbătoare. Este dezlegare şi la o vorbă, şi la un pahar de vin, şi la o trapeză creştină cu bucate, dar trebuie să fie cu măsură toate. Altfel, riscăm să ajungem la salvare şi, în loc să avem o frumoasă sărbătoare, stricăm partea cea sfântă, rămânem în mijlocul drumului şi nu ne înţelege nici Dumnezeu şi nici semenii noştri.