Grupul Dodon vrea să facă din Moldova “un rai fiscal”

Grupul Dodon critică politica fiscală a actualelor autorităţi

Igor Dodon, Zinaida Greaceanîi şi fostul director al Serviciul Vamal, Viorel Melnic, susţin că pentru menţinerea atractivităţii economiei naţionale pentru antreprenori şi stimularea investiţiilor este nevoie de păstrat cota „0" la impozitul pe venitul întreprinderilor.

Grupul de foşti membri ai guvernelor comuniste Tarlev şi Greceanâi în perioada 2006-2009, au acuzat Guvernul de incapacitatea de a administra fondurile fiscale și vamale. Mai mult, foștii comuniști au propus actualei guvernări să modifice politica fiscală, dar și Legea Guvernului.
Astfel aceştia propun menţinerea cotei „0" la impozitul pe venitul întreprinderilor, pentru păstrarea „atractivităţii economiei naţionale pentru antreprenori şi stimularea investiţiilor". Amintim că în urma acestei pseudoreforme fiscale, după cum a fost calificată de specialişti introducerea cotei "0" în anul 2007, statul a ratat venituri de miliarde de lei, iar investitorii aşa-şi nu au dat năvală în ţară.

Foştii comunşti au propus pentru susţinerea sectorului agricol şi industriei prelucrătoare, anularea TVA în mărime de 8% la producţia agricolă şi „revenirea la cota standard cu subvenţionarea din partea statului a TVA în agricultură prin rambursarea integrală a acestui impozit din buget (art. 96 din Codul Fiscal). Este principial ca rambursarea să se efectueze în termen de maximum 5 zile lucrătoare. În acest sens se propune de a institui în Codul fiscal o normă care prevede achitarea dobînzilor din buget în folosul agenţilor economici beneficiari, în cazul depăşirii termenului stabilit pentru achitarea subvenţiilor din buget".

Propuneri de reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni şi întreprinderi

O altă propunere prevede ajustarea presiunii fiscale la procesele inflaţioniste şi continuarea tendinţei de apropiere a mărimii scutirilor personale la impozitul pe venit la mărimea minimului de existenţă. În acest scop, noii membri ai socialiştilor consideră că este necesară revizuirea spre majorare a mărimii scutirilor pentru persoanele fizice. Astfel ei propun ca din anul 2012, scutirea personală şi scutirea pentru soţie (soţ) să fie în mărime de 12.000 lei anual, iar scutirea pentru persoanele întreţinute în mărime de 3.600 lei anual, comparativ cu 8.640 şi 1.920 lei ce este propus de Guvern (art. 35, 36 şi 37 din Codul Fiscal). De asemenea, pentru a nu mări presiunea fiscală asupra persoanelor fizice şi a nu admite creditarea de către acestea a bugetului pe parcursul anului fiscal, se propune de a nu majora de la 5 la 7% cota impozitului pe venit ce se reţine la sursa din plăţile nesalariale achitate în folosul persoanelor fizice (art.90 din Codul Fiscal);

Potrivit lui deputatului Igor Dodon actualmente presiunea fiscală asupra fondului de retribuire a muncii este de circa 54% (20% - TVA, 29% - contribuţii sociale, 7% contribuţii medicale, 7-18% impozitul pe venitul persoanelor fizice), ceea ce înseamnă că dintr-o sută de lei încasaţi din vănzări şi îndreptaţi la remunerarea muncii, 54 lei vor fi obligaţiuni fiscale în folosul bugetului public naţional şi dor 46 lei vor nimeri nemijlocit la beneficiarul plăţii salariale.
„Conştientizând insuficienţa de surse financiare în Bugetul asigurărilor sociale de stat, în scopul stimulării creării locurilor de muncă noi şi diminuării fenomenului „salariului în plic", propunem de a institui un sistem regresiv de calculare a contribuţiilor sociale. Astfel, pentru agenţii economici care măresc cu cel puţin 25% fondul de retribuire a muncii şi nu reduc numărul de personal angajat, cota contribuţiilor sociale calculate de către angajator urmează a fi micşorată de la 23 la 20% de la fondul de retribuire a muncii", se precizează într-o notă a grupului Dodon.
Printre altele propuneri mai menţionăm, renunţarea la intenţia guvernului de a introduce acciza la importul de gaz lichefiat şi revenirea la cota veche de impozitare cu TVA a gazului natural importat, deoarece o dată cu majorarea acestei cote în 2010 până la 6%, populaţia şi agenţii economici achită sume suplimentare esenţiale pentru gaz, căldură, energie electrică, etc.