EDITORIAL Șașlîk din „limba moldovenească“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Printre tonele de frigărui, mici, bere, „solidarizate" cu clasa muncitoare prin pădurile patriei, am aflat luni la ştiri că mai mult de jumătate din conaţionalii noştri cred că „limba moldovenească" este diferită de cea română. Nu este o glumă de 1 aprilie, sunt rezultatele unui sondaj realizat de o companieserioasă.

Aceeaşi cercetare mai relevă că 58% din moldoveni nu vor ca „limba moldovenească" să dispară din Constituţie. La fel, „homos moldovanus" doreşte ca descendenţii lui să înveţe Istoria, nu Istoria românilor. Dacă mai adăugăm în această salată şi faptul că o treime din populaţia dintre Prut şi Nistru crede că România şi NATO „îi vor mai degraba răul", vom obţine tabloul celei mai pure creaturi comuniste.

Nu vreau să aduc aici aminte cum a apărut „limba moldovenească" şi cum s-au născut moldovenii ca naţiune, voi atrage atenţia doar că majoritatea adepţilor acestor idei au, mai ales, studii medii incomplete, mulţi sunt şomeri sau au joburi temporare şi locuiesc în sate şi oraşe mici. Printre cei mai aprigi moldovenişti sunt şi majoritatea etnicilor minoritari.

Desigur, mulţi vor spune că nu este treaba plebei să se pronunţe pe marginea acestor subiecte, există elite, academii şi reprezenţanţi desemnaţi special pentru astfel de misiuni. Şi ce vreţi voi să înţeleagă omul de la ţară de la politicieni gen Marian Lupu? Ce pricepe ţăranul când aude: „Română - din punct de vedere ştiinţific, moldovenească - din punct de vedere politic"? Pentru sintagma ruşinoasă din Constituţie trebuie să le mulţumim decidenţilor politici din anii ‘90, dar şi celor de astăzi. Întregii clase politice, chiar dacă unii se mai corectează şi spun că vorbim, totuşi, româna.

Un alt factor sociologic inexplicabil este cum reuşesc în continuare minoritarii să ne impună majoritarilor o idee despre cum trebuie să fim: buni sau răi, albi sau negri, deştepţi sau frumoşi. Şi aceşti conaţionali drăguţi o ţin una şi buna că vorbim „moldoveneasca", asta chiar dacă noi susţinem contrariul. Iată de ce trebuie să fim mai hotărâţi în discursuri, chiar şi discuţiile de zi cu zi. Cum vreţi să fim ca balticii dacă atunci când suntem întrebaţi în rusă trecem imediat la graiul lui Puşkin? Toţi, de la vlădică până la opincă.

Felul cum suntem este şi o consecinţă a educaţiei care a venit prin mass-media. Nici după 20 de ani nu am curăţat audiovizualul de poluarea rusească. Altfel nu poate fi explicată fobia de NATO. Deputaţii au votat legi şi coduri, care prevăd diverse sancţiuni, iar recent au introdus amenzi usturătoare pentru cei care plasează reclama în rusă. Şi cine verifică respectarea normei legale? Nimeni. Peştele de la cap se strică, spune o zicală. Ce fel de istorie vreţi să fie predată în şcoli, dacă nici ministrul Educaţiei nu ştie? Acesta, după ce se bâlbâie şi se poticneşte, nici măcar nu-i dă replica başkanului găgăuz, mai nou, expert în ştiinţe umane.

Dacă veţi analiza în detalii studiile sociologice, veţi observa că cei 20% din oamenii care se cred români sunt, în mare parte, produsul generaţiei Independenţei. În primii ani de după '90 s-au luat şi multe decizii curajoase în ceea ce priveşte identitatea noastră naţională. De atunci însă nu ne-am revenit din lâncezeală şi continuăm să mergem la maiovkă (n.r. rusism - petrecerea de 1 Mai), să mâncăm şaşlîci (la fel rusism - frigărui).

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite