Ce spune ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău despre principalele proiecte de infrastructură INTERVIU
0Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Andrei Spînu, a vorbit într-un interviu acordat corespondentului Adevărul despre principalele proiecte de infrastructură din Republica Moldova și despre amenințările cu care se confruntă țara sa.
Întrebat despre recomandările Comisiei Europene privind integrarea Republica Moldova în Uniunea Europeană pe partea de infrastructură și dezvoltare regională, oficialul de la Chișinău a declarat: ,,Ministerul este responsabil de trei capitole: primul capitol este transport. Principalul efort sau recomandare este să apropiem legislația țării noastre de legislația Uniunii Europene pe transportul aerian, feroviar, aerian, naval și rutier. În cazul celui aerian suntem destul de avansați, probabil cel mai avansați. Acum, din 2021, implementăm reforma feroviară care să apropie acest sector de standardele europene. Pe naval avem mai multe restanțe, dar am început să angajăm și să facem, și restructurarea Agenției Navale pentru ca să îndeplinim mai repede acele cerințe. Pe rutier, noi, la fel, lucrăm: reorganizarea ANTA, modificăm Codul Transportului Rutier, astfel ca să reușim să ne apropiem.
Al doilea capitol sunt rețelele transeuropene, aici deja s-au aluat anumite decizii care conectează mai bine Moldova la Uniunea Europeană. Dar în mod special ține de resurse financiare pentru îmbunătățirea infrastructurii de drumuri, calea ferată și avem un suport consistent din partea Uniunii Europene în acest sens. Partea română ne ajută mai mult în cazul podurilor, avem discuția pe acele nouă poduri, inclusiv pe podul de la Ungheni-Ungheni.
Am văzut recent anunțul că lucrurile se mișcă și sperăm că anul curent sau viitor deja să înceapă construcția, și împreună cu România aplicăm la Connecting Europe Facility (CEF), astfel încât să obținem finanțare europeană pentru conectarea și construcția a celor poduri. Dar România ne ajută mai mult pe dezvoltare regională și locală care este următorul capitol de care este responsabil ministerul. Și aici doar anul trecut, peste 117 milioane de lei au fost alocate din bugetul României pentru dezvoltarea locală, în mod special, apa. S-au finanțat mai multe proiecte în localități pentru conectarea la apă, inclusiv a trecut apa pe sub râul Prut în satul Măcărești din raionul Ungheni și continuăm să extindem rețeaua de apă”.
Proiectele realizate împreună cu România
În cadrul aceluiași interviu, Andrei Spînu a trecut în revistă proiectele ministerului pe care-l conduce și care sunt realizate împreună cu România. ,,Ceea ce facem noi sunt podurile și finanțarea proiectelor din cadrul Programului Național „Satul European”, și proiectele de dezvoltare regională pentru alimentarea sau crearea rețelei de alimentare cu apă a localităților noastre”.
Demnitarul a vorbit și despre situația întreprinderii de stat ,,Calea Ferată din Moldova” care are probleme financiare, iar angajații nu și-au primit de câteva luni salariile.
,,Este o situație cred de moment în care avem câteva luni de restanțe a salariilor. Căutăm o soluție rapidă ca să acoperim acele cheltuieli, dar și să creștem cantitatea de marfă cargo care este transportată pe calea ferată. Pe termen lung soluția este simplă: să trecem mai multă marfă transportată pe calea ferată decât pe transport rutier. Din simplul motiv că este și mai ieftin, și mai ecologic, și reușim să ne păstrăm mai bine drumurile. Iar pentru ca să reușim mai bine acest lucru trebuie să investim mai mult în infrastructură ca viteza de transport pe calea ferată să crească, pentru că la moment avem o viteză foarte mică: de 38 de km pe oră și aici vine suportul Uniunii Europene care va avea două proiecte mari de reabilitare a infrastructurii de la Vălcineț din raionul Ocnița situat în nordul țării până la Căinari -Chișinău și de la Bender-Giurgiulești până la Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, fiind al doilea proiect mare de reabilitare a infrastructurii feroviare. Astfel ca după finisarea acestor proiecte, viteza cu care se circulă să crească. Obiectivul nostru este să ajungem la 90 km pe oră pentru marfă și peste 100 km pe oră pentru pasageri, dar sunt proiecte pe termen lung care vor dura până ajungem. Îndată ce va crește transportul de marfă pe cale ferată vor crește veniturile companiei și se vor achita, și salariile. Iar în prezent căutăm soluții de urgență pentru a ajuta întreprinderea Calea Ferată din Moldova fie prin credit, fie prin suport de la Guvern ca să poată să achite salariile. Pentru salarii vorbim de o sumă de aproximativ 40-50 de milioane de lei, din ultimele cifre pe care le-am văzut”.
Pentru că întreprinderea a rămas recent fără conducere, după ce Oleg Tofilat și-a dat demisia din funcția de șef, ministrul a fost întrebat cine îi va lua locul acestuia. ,,Suntem în căutarea identificării unui candidat. Cred că vom numi un interimar la etapa actuală și după care va urma un concurs pentru selectarea unui nou director”.
Oficialul a venit și cu precizări cu privire la situația în jurul rutei feroviare Chișinău-Iași pe care autoritățile de la Chișinău au decis să o suspende din motive tehnice din data de 5 februarie, dar și-au anulat decizia a doua zi după ce au anunțat-o. ,,A anunțat Calea Ferată din Moldova despre sistare. Regret că au făcut acest anunț pentru că, din punctul meu de vedere, existau și sunt soluții tehnice ca această rută să circule fără întrerupere”.
Cum va fi modernizat principalul aeroport al țării
Andrei Spînu a oferit explicații și cu privire la modernizarea Aeroportului Internațional Chișinău care a revenit în luna aprilie a anului 2023 în gestiunea statului, după ce ani la rând a fost gestionat de o companie care ar fi fost controlată de oligarhul fugar Ilan Șor, acesta fiind complicele Kremlinului în tentativele de destabilizare a Republicii Moldova.
,,Urmează două tipuri de modernizări: sunt modernizările curente pe care le face aeroportul din sursele proprii și deja a anunțat planul de investiții.Se va instala echipament pentru ca aeronavele să poată ateriza, inclusiv pe timp de ceață, deci va fi ridicată categoria aeroportului. Se va moderniza și se va amenaja o nouă parcare pentru automobile, inclusiv modernizate căile de acces spre aeroport ca să fie mai eficiente pentru pasageri. De asemenea se va investi în echipamentul de securitate. S-a anunțat licitația pentru selectarea unei companii serioase cu experiență europeană pentru interiorul aeroportului, deci acestea sunt îmbunătățiri curente pe care le face aeroportul din sursele proprii. Însă aeroportul are nevoie de investiții pe termen mediu și lung, de până la 300 de milioane de euro, și suntem în căutarea unui partener strategic care să vină și să facă aceste investiții”.
Iar dacă se ia în calcul un parteneriat public-privat în cazul principalului aeroport al țării vecine, oficialul de la Chișinău a precizat: ,,Noi cred că vom anunța până la finalul lunii februarie care va fi decizia finală și în funcția de asta deja vedem cum mișcăm lucrurile”.
Ministrul a fost întrebat și despre cursele aeriene anulate sau plecarea unor compania avia de pe piața din Republica Moldova. ,,Noi am avut situații de acest tip în perioada când aeroportul era gestionat de grupul criminal Șor, iar după preluarea aeroportului de către Guvern am avut o situație inversă în care am reușit să atragem companii noi, să deschidem rute noi, să scadă tarifele pentru bilete, să scadă taxele aeroportuare, s-au făcut mai multe investiții, inclusiv în echipamente. Dar când vorbim de investiții pe termen lung, aici, în primul rând vorbim de un nou terminal care să facă față unei capacități de peste cinci milioane de pasageri anual. Vorbim de reabilitarea totală a pistei și a peronului, a spațiului de parcare pentru aeronave, dar și investiții în tehnologie de securitate, de agrement pentru pasageri etc. Noi credem că atragerea unui partener strategic cu experiență europeană, cu experiență în gestionarea aeroporturilor europene va aduce nu doar investiții, dar și va crește atractivitatea și capacitatea de a atrage companii aeriene suplimentare care să zboare de la Chișinău”.
Când va fi gata autostrada Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa
Membrul Cabinetului de miniștri condus de Dorin Recean a oferit detalii și despre construcția autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa ce reprezintă coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. ,,Întreg traseul până la Odesa va avea până la 300 de km, deci noi suntem la faza de prefezabilitate și fezabilitate. Sunt primii pași, practic aceste două studii care se vor finaliza în 2025 vor da răspuns la mai multe întrebări: pe unde va trece autostrada, câți kilometri exact va avea, care vor fi, inclusiv punctele geografice în parametrii tehnici, cum ar fi lățimea, materialele din care trebuie să fie făcute. Va dura, din perspectiva mea întreg proiectul până la 10-15 ani, nu mai repede. Iar noi contăm pe resurse financiare din partea Uniunii Europene. Mai mult decât atât aceasta autostradă este parte și a rețelei transeuropene de transport, ceea ce este un semnal clar din partea Uniunii Europene că va finanța acest proiect”.
„Adevărul” l-a întrebat pe ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și despre renovarea drumurilor, inclusiv cele care urmează să fie reabilitate în 2024. ,,Dacă să luăm o medie în ultimii ani, noi reabilităm în mediu câte 300 de km de drum și facem această reabilitare după standardele europene și cred că asta se vede. Drumurile care au fost reabilitate în ultimii doi ani sunt de o calitate înaltă. Noi considerăm că poate un pic mai puțin, dar care să țină în timp și asta vom face, vom continua să reabilităm drumurile naționale și regionale”.
Nouă poduri peste Prut, construite sau renovate
Recent, Agenția Națională pentru Achiziții Publice din România a dat aviz pozitiv privind realizarea studiului de fezabilitate pentru patru poduri rutiere peste Prut, fiind vorba de Costești-Stânca, Leova-Bumbăta, Pod nou Leca-Fălciu, Pod nou Barboieni-Răducăneni. Drept urmare, am ținut să aflăm detalii despre aceste proiecte.
,,Lucrările vor fi realizate din bani europeni și din bugetului României. Unele vor trebui realizate în următorii 2-3 ani, iar altele mai mult, dar cel mai important este că Moldova și România în ultimii 2 ani și-a trasat un obiectiv foarte clar: să reabiliteze toate podurile și să construiască poduri noi. Eu cred că podul de la Leova-Bumbăta este un exemplu foarte clar în care noi, cu eforturi comune într-un timp foarte scurt, am deschis un nou pod din plutoane, dar care pe termen lung va fi din piatră. Și obiectivul nostru este ca până în 2030 toate cele nouă poduri deja să fie funcționale și construite. O parte sunt reabilitate sau extinse, iar altele construite”.
Oficialul a fost chestionat și cu privire la podul la nivel de autostradă, Ungheni-Ungheni, care va fi construit peste Prut: ,,A fost anunțul din partea Guvernului României, că a fost acceptat caietul de sarcini și s-a început licitația pentru selectarea companiei care va construi. În mod normal până la finalul anului deja va fi compania, semnat contractul și poate anumite lucrări vor fi deja începute. Va fi gata în următorii 2-3 ani”.
,,Primarul Chișinăului încearcă să destabilizeze situația”
Andrei Spînu a vorbit și despre tentativele de destabilizare a țării sale din partea Kremlinului în 2024, an în care ar trebui să aibă loc alegeri prezidențiale, dar și un referendum pe tema aderării la UE în Republica Moldova.
,,Kremlinul mereu a avut un singur scop: să țină Moldova sub influență geopolitică a Rusiei și va face tot posibilul ca Republica Moldova să nu se miște spre obiectivul de integrare europeană. Eu sunt sigur că ei vor continua, așa cum au făcut-o permanent: să destabilizeze situația prin diferite personaje, partide politice pseudo-europene, inclusiv să susțină financiar proteste și alte tipuri de acțiuni care să încerce să dezbată țară noastră de la parcursul european. Sunt mai multe (n.r.-partide), sunt partidele din jurul grupului criminal Șor. Cred că trebuie să urmărim foarte atent ceea ce face și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care așa cum am zis de mai multe ori, din punctul meu de vedere , este clar că este că omul care susține acțiunile Kremlinului și permanent a luptat deschis împotriva integrării europene a țării noastre”, a declarat Andrei Spînu.
Referitor la strategia rușilor privind destabilizarea Republicii Moldova, mai ales având în vedere alegerile care bat la ușă, demnitarul a declarat că: ,,Probabil se vor intensifica și vom avea mai multe, și deja am văzut unele proteste pe care încearcă să le organizeze: vedem acțiunile primarului Chișinăului care din punctul meu de vedere tot încearcă să destabilizeze situația. Deci este evident că cu cât o să ne apropiem de alegerile prezidențiale și de referendumul pro Uniunea Europeană, rușii, Kremlinul va încerca să agite situația”.
Întrebat dacă țara sa va asista la reluarea protestelor organizate sub pretextul situației interne, ministrul a făcut următoarele precizări: ,,Da, cu siguranță, dar eu cred că tot mai mulți cetățeni înțeleg că aceste proteste sunt plătite cu bani murdari, sunt susținute de Kremlin și nu sunt proteste autentice. Nu știu dacă vor fi proteste foarte mari, mai degrabă proteste mici, poate mai multe în diferite zone, care vor fi alimentate de așa-numitele partide pro rusești și finanțate de Kremlin”.
,,Scopul lui Ilan Șor este de a discredita efortul nostru de a mișca țara spre UE”
Ministrul a vorbit și despre informațiile potrivit cărora ar avea milioane în conturi străine și care au ajuns în vizorul Centrului Național Anticorupție (CNA), după ce au fost făcute publice de Ilan Șor, oligarh fugar care se ascunde justiția de la Chișinău în Israel. ,,A fost anunțul CNA și eu am publicat răspunsul CNA-ului potrivit căruia informația lui Șor a fost un fals ordinar și s-a încheiat totul. Scopul lui Ilan Șor este de a discredita efortul nostru de a mișca țara spre Uniunea Europeană și a mă ataca, și a transmite informații false despre mine. Este evident că obiectivul lui final este să revină în Moldova, și să continue eforturile pe care le-a făcut pe timpul Plahotniuc”.
În ceea ce privește pretinsele informații privind averea fabuloasă, Andrei Spînu a menționat că acestea nu corespund cu realitatea: ,,Este un fals, toată averea mea este în declarația de avere și nu am ascuns niciodată nimic”.
Se încarcă comentariile...
