Tot mai mulți români și-ar dori o unire cu Moldova

Pentru Republica Moldova, o posibilă unire cu România, fie și doar economică, ar fi un mare ajutor pentru aderarea la UE, mai ales că mica republică negociază integrarea europeană în tandem cu Ucraina.

Maia Sandu alături de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski la summitul de la Odessa, în 2025

Chișinăul încearcă în multe feluri ieșirea din tandemul cu Ucraina. Țara vecină, aflată în război de mai bine de patru ani pentru a-și apăra teritoriul de invazia rusă, reușește să se mențină funcțională, dar e greu să îndeplinească standardele cerute de UE. În plus, persistă o serie de reticențe venite în continuare de la Budapesta, de la Bratislava și din alte capitale europene.

Republica Moldova se simte cumva ca într-o capcană în acest cuplu în care nu a intrat de bunăvoie. Chișinăul este un susținător al Ucrainei, discursurile președintei Maia Sandu au emoționat încă de la începutul invaziei ruse comunitatea europeană. În același timp, însă, aderarea unei țări mici se face mai ușor, deși dacă are o enclavă rusă pe teritoriul său, totul se complică.

În România, aceste dezbateri sunt confiscate de formațiunile naționaliste

O posibilă unire cu România, eventual cu abandonarea Transnistriei, care din punct de vedere istoric nu a aparținut niciodată spațiului românesc, este un subiect tot mai des pomenit de politicienii de dincolo de Prut. În România, însă, dezbaterile sunt puține și mereu confiscate de formațiunile naționaliste.

Poate că tocmai creșterea electoratului naționalist a dus la mărirea numărului românilor care își doresc unirea cu Republica Moldova. Cercetarea sociologică făcută de INSCOP Research luna trecută nu lămurește neapărat acest aspect, dar scoate în evidență numărul mare de români care sunt gata să voteze pentru unire:  72% dintre cei întrebați ar vota „da” într-un astfel de referendum, 21% s-ar opune, iar restul nu știu încă ce vor face. 35% dintre români consideră că unirea nu va avea loc niciodată, 30% că s-ar putea întâmpla în următorii 10 ani, iar peste 20% sunt optimiști și mizează pe următorii 5 ani. Pesimiștii, cei care nu cred că va exista vreo unire, provin în special din rândurile celor cu vârste între 45 și 59 de ani, ale bugetarilor și votanților AUR, în vreme ce optimiștii care spun că unirea e posibilă în următoarea decadă sunt mai cu seamă votanți cu studii superioare, din orașele mari, cu vârste între 30 și 44 de ani, plus alegători din bazinele electorale ale PNL și USR.

Mai puțin de jumătate dintre moldoveni ar susține unirea, dar numărul lor a crescut

Există, de asemenea, un optimism economic printre românii unioniști, cu toate că România se află într-una din cele mai mari crize economice de la căderea comunismului încoace. 50% dintre respondenți își imaginează că unirea României cu Republica Moldova ar face ca țara să fie mai bogată. Pariază pe acest rezultat în special angajații din sectorul privat, tinerii sub 30 de ani, electoratul PNL și USR, locuitorii marilor orașe. 32.2% sunt de părere că România ar deveni o țară mai săracă (mai ales votanții AUR și alegătorii din mediul rural), iar 8.4% că țara nu ar deveni nici mai bogată, nici mai săracă.

Peste 60% dintre români cred, în plus, că prin mărirea teritoriului s-ar mări și puterea statului, iar mai mult de 50% se așteaptă ca printr-o posibilă unire țara să devină mai sigură.

Pentru moldoveni, siguranța e mai clară, fiindcă războiul din Ucraina i-a determinat pe mulți să-și schimbe opinia. Deocamdată doar puțin peste 40% dintre moldoveni susțin o unire cu România (martie 2026, iData), dar numărul lor a crescut cu 10% față de anul anterior.

Maia Sandu despre unire: „Această soluție este posibilă”

Maia Sandu a declarat acum două săptămâni pentru Le Monde că o unire cu România ar duce R. Moldova mai repede în Uniunea Europeană și a lăsat să se înțeleagă că țara ei ar putea adera la UE fără Transnistria. Unirea este însă „o decizie care trebuie luată de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova”, a subliniat Maia Sandu, precizând că „această soluție este posibilă”.

Dinspre România, totul e clar. Parlamentul de la București a adoptat în 2018 o declarație în care susține că unirea depinde de voința cetățenilor Republicii Moldova și că „România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”. 

Despre oportunitatea geopolitică a unei uniri, oficialii români nu au vorbit încă și nici nu există la nivel public vreo analiză a impactului economic al unei astfel de decizii. De câți bani ar avea nevoie România pentru a susține unificarea și câți ani ar dura întreg procesul? Toate acestea sunt detalii care nu se discută încă în public. 

Sabina Fati - DW