Alexandru Tănase a anunţat principalele reforme care vor fi iniţiate în 2018 în domeniul justiţiei
0
Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a anunţat marţi, 30 ianuarie, direcţiile strategice şi acţiunile prioritare în reforma judiciară din Republica Moldova. În total, ministrul şi-a trasat opt teze pe care speră să le implementeze în 2018.
În primul caz este vorba de Reforma cadrelor justiţiei. Alexandru Tănase a menţionat că acest proces „nu înseamnă că Ministerul Justiţiei va promova proiecte care ar presupune epurări în sistemul judecătoresc. Ar fi absolut greşit şi ar fi contrar principiului statului de drept. În acelaşi timp, MJ va evalua permanent performanţa judecătorilor în funcţie de mai multe criterii”.
„Vom promova un proiect care va uniformiza modalităţile de acces în funcţia de judecător. La ora actuală există nu o singură posibilitate, pe lângă Institutul Naţional de Justiţie, care, de fapt, este responsabil de pregătirea viitorilor judecători şi procurori, mai există şi alte posibilităţi de acces în meserie”, a declarat ministrul.
El a precizat că acele cazuri care au ajuns în vizorul presei cu persoane mai puţin potrivite care au fost numite în funcţii, de cele mai dese ori ajung a fi numiţi judecători care au ocolit mecanismele legale care vizează Institutului Naţional de Justiţie.
„Vom promova o modificare în legislaţie potrivit căreia eşecul la evaluarea integrităţii şi a performanţelor va fi un temei pentru eliberarea din funcţie a judecătorilor”, a subliniat Tănase.
- Promovarea unui sistem bazat pe merit şi transparent pentru selecţia şi promovarea judecătorilor7 – stabilirea prin lege a criteriilor de selectare şi promovare a judecătorilor, aducându-le în conformitate cu standardele internaţionale şi cele mai bune practici.
- Verificarea prioritară a declaraţiilor de avere şi interese a tuturor judecătorilor, inclusiv a membrilor CSM, de către ANI.
Restructurarea sistemului judiciar
„Avem problema Curţii de Apel Chişinău, care este cea mai mare curte de apel din Moldova, care judecă peste 45% din dosarele din ţară, care este hiperaglomerată. Avem alte curţi de apel cum ar fi Cahul, cum ar fi Bălţi, care au o sarcină mult mai mică şi condiţii tehnice destul de bune. În acest sens, noi vom vedea exact în ce măsura vom schimba competenţele jurisdicţiilor care sunt stabilite prin harta judiciară, astfel încât să asigurăm o sarcină proporţională pentru judecători”, a notat Tănase.
În documentul prezentat de către ministrul Justiţiei se spune că, deşi nu este necesar ca harta judiciară să coincidă cu harta administrativ-teritorială, este necesar să se asigure infrastructura necesară şi să se elimine disproporţiile create odată cu implementarea acesteia, în special în municipiul Chişinău şi Curtea de Apel Chişinău.
- Revizuirea circumscripţiilor actualei hărţi judiciare, în vederea specializării judecătorilor şi a asigurării unei sarcini de muncă echilibrate între instanţe;
- Crearea secţiunilor specializate în Judecătoria Chişinău (secţiunea penală, secţiunea civilă şi secţiunea contencios administrativ, pe baza sediilor fostelor instanţe de sector);
- Identificarea resurselor financiare pentru construcţia/reconstrucţia instanţelor comasate şi asigurarea infrastructurii rutiere accesibile către toate instanţele. Deşi reorganizarea hărţii judiciare urmează a fi finalizată până în 2027, termenul este mult prea mare şi tergiversarea riscă a eroda esenţa reformei.
- Este necesară impulsionarea procesului de reorganizare a instanţelor de judecată. Mecanism: este necesară modificarea codurilor de procedură civilă şi penală, Legii contenciosului administrativ, Legii cu privire la organizarea judecătorească, Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.
- Este necesară negocierea cu partenerii de dezvoltare a suportului (granturi şi/sau împrumuturi) pentru construcţia/reconstrucţia sediilor judecătoriilor reorganizate.
Consolidarea mecanismelor de responsabilizare a judecătorilor
- Stabilirea unui mecanism eficient pentru asigurarea responsabilităţii judecătorilor.
- Asigurarea autonomiei funcţionale a Inspecţiei Judiciare faţă de CSM;
- Asigurarea efectivă a repartizării aleatorii a dosarelor în toate instanţele şi includerea încălcării repartizării aleatorii a dosarelor ca abatere disciplinară;
- Abilitarea Inspecţiei Judiciare cu competenţa de a verifica repartizarea aleatorie dosarelor;
- Asigurarea înregistrării audio a tuturor şedinţelor de judecată şi accesul părţilor la înregistrări. Mecanism: este necesară amendarea Legii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legii privind statutul judecătorului, Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legii privind organizarea judecătorească.
Consolidarea independenţei sistemului judiciar
- Adoptarea legislaţiei primare şi secundare pentru consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în special prin limitarea calităţii de membru la un singur termen.
- Obligarea Guvernului şi Parlamentului să consulte CSM la stabilirea bugetului sistemului judiciar;
- Limitarea dreptului de vot al Procurorului general, preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi Ministrului Justiţiei în problemele referitoare la cariera judecătorilor (numirea, promovarea, sancţionarea disciplinară şi destituirea judecătorilor)
- Instituirea unui sistem efectiv de contestare a hotărârilor CSM (jurisdicţie deplină pe fond, şedinţe publice obligatorii şi hotărâri motivate).
Sporirea eficienţei sistemului judiciar
- Reforma instituţiei judecătorilor de instrucţie. Instituirea judecătorilor pentru drepturi şi libertăţi, care nu ar fi angajaţi din rândurile procurorilor şi foştilor judecători de instrucţie, şi urmează a fi instruiţi special pentru autorizarea măsurilor preventive şi a măsurilor de investigaţie;
- Responsabilizarea judecătorilor pentru aplicarea arbitrară a arestului preventiv;
- Reducerea numărului de aplicare a măsurilor privative de libertate la 40-50% (media europeană) într-un termen cât mai restrâns.
- Simplificarea procedurii de examinare a cauzelor – modificarea legislaţiei în vederea evitării amânării nejustificate a şedinţelor de judecată şi îmbunătăţirii calităţii examinării cauzelor;
- Regândirea instituţiei medierii judiciare – modificarea legislaţiei în vederea excluderii situaţiilor în care medierea judiciară duce la tergiversarea proceselor.
Sporirea transparenţei sistemului judiciar
- Reglementarea clară prin lege a procedurii de publicare integrală a hotărârilor judecătoreşti, cu reglementarea restrictivă a cazurilor de secretizare a datelor cu caracter personal, ţinând cont de cele mai avansate modele din UE. Reglementarea la nivel de lege a altor elemente ce asigură transparenţa actului de justiţie;
- Reformarea sistemului de publicitate a şedinţelor în materie penală la CSJ;
- Asigurarea publicării informaţiilor de interes public, complete şi actualizate, cu privire la activitatea şi performanţa fiecărei instanţe de judecată pe pagina sa web;
- Excluderea adoptării hotărârilor CSM cu uşile închise;
- Regândirea sistemului de motivare a hotărârilor judecătoreşti în cauzele civile şi a căilor de atac împotriva acestora. Nemotivarea hotărârilor adoptate de judecători în lipsa persoanelor este o problemă importantă care afectează dreptul acestora la un proces echitabil, deoarece, în cazul în care persoanele află după expirarea termenului de 30 de zile despre hotărâre, nu mai pot cere motivarea. În aceste cazuri, Curtea de Apel intervine şi obligă judecătorul să-şi motiveze hotărârea la distanţă de câteva luni de zile de la adoptarea acesteia.
- Adoptarea Legii privind organizaţiile necomerciale, în conformitate cu cele mai înalte standarde europene şi instituirea mecanismelor de participare efectivă a acestora la cele mai importante chestiuni şi dezbateri din domeniul justiţiei;
- Iniţierea modificării Constituţiei în vederea includerii în CSM a trei membri noi din mediul avocaţilor şi a societăţii civile (uniunilor de creaţie).
Reforma avocaturii
- Clarificarea prevederilor legale cu privire la incompatibilităţile avocaţilor;
- Clarificarea mecanismului de acces în profesie;
- Eficientizarea mecanismelor de acces la informaţii ale avocaţilor;
- Perfecţionarea mecanismului de rambursare a cheltuielilor de judecată.
Reforma Curţii Constituţionale
- Adoptarea noii legi a CCM şi abrogarea Codului jurisdicţiei constituţionale;
- Operarea modificărilor procedurale în vederea executării hotărârilor CCM.
Se încarcă comentariile...
