Prognoză îngrijorătoare cu privire la Orientul Mijlociu: „Administrația Trump ar putea sprijini guvernul israelian în anexarea Cisiordaniei și a Gazei”
0Cu toate că Trump a susținut că vrea pace, perspectiva unui război direct între Israel și Iran nu a fost niciodată mai apropiată, susține conferențiarul Raluca Moldovan de la UBB. O preocupare majoră este legată de un posibil sprijin din partea SUA pentru anexarea Cisiordaniei și a Gazei.
Raluca Moldovan, conferențiar la Facultatea de Studii Europene din Universitatea Babeș-Bolyai, a realizat o prognoză pentru situația din 2025 în Orientul Mijlociu.
„Ne putem aștepta la o parțială de-escaladare a conflictului în 2025, pe măsură ce Israelul și Iranul vor evita să se angajeze într-un război direct și deschis. Cu toate acestea, riscul ca luptele să se extindă rapid rămâne ridicat, ceea ce ar putea afecta negativ aprovizionarea globală cu energie și comerțul internațional. Intervenția Statelor Unite, sub conducerea noului președinte reales, Donald Trump, va juca un rol decisiv în reducerea tensiunilor”, a susținut profesoara într-o analiză pentru Institutul pentru Cooperare și Dezvoltare Europeană, al cărui vicepreședintă este.
Direcțiile viitoare ale regiunii vor fi date de trei figuri politice aflate în toamna vieților și a carierelor politice: Ali Khamenei, Benjamin Netanyahu și Donald Trump.
„Pozițiile primilor doi vor rămâne în mare parte aceleași și în 2025: primul va dori să evite in conflict deschis cu Israelul, iar al doilea va marșa pe ideea unui răspuns dur contra Iranului și a aliaților săi, până la ce el numește victoria totală, deoarece încetarea conflictelor ar însemna, pentru el, și finalul carierei politice: organizarea de alegeri anticipate nu este favorabilă, iar prin prelungirea conflictului, premierul israelian speră să câștige suficient timp să își refacă imaginea grav șifonată de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 în ochii electoratului. Singurul wild card din această ecuație e Donald Trump”, a continuat specialista.
Raluca Moldovan a schițat cele mai importante direcții de urmărit în Orientul Mijlociu în 2025
„Perspectiva unui război direct între Israel și Iran nu a fost niciodată mai apropiată”
„Războiul din umbră” iraniano-israelian a evoluat, în 2024, către confruntări directe între cele două state, supunând Orientul Mijlociu unor niveluri mai ridicate de imprevizibilitate și pericol.
„Privind spre 2025, una dintre cele mai îngrijorătoare dinamici din regiune va fi posibilitatea escaladării suplimentare a ostilităților între Teheran și Tel Aviv”, este de părere Moldovan.
În acest context, „perspectiva unui război direct între Israel și Iran nu a fost niciodată mai apropiată”, susține profesoara.
Având în vedere că Trump va prelua, în curând, oficial puterea la Casa Albă, Israelul s-ar putea simți îndreptățit să încalce vechile linii roșii, inclusiv prin atacarea instalațiilor nucleare iraniene.
„O astfel de escaladare nu doar că ar distruge orice speranță pentru un acord nuclear între SUA și Iran, dar ar putea implica Washingtonul în conflictul Israelului cu Teheranul, pregătind scena pentru un război regional mai amplu, care ar fi mult mai dificil de oprit”, arată specialista.
Șansele ca cea de-a doua administrație Trump să avanseze o campanie de „presiune maximă 2.0” împotriva Republicii Islamice sunt mari, chiar dacă aceasta nu ar implica o intervenție militară directă a SUA împotriva Iranului.
„O campanie reînnoită de „presiune maximă” condusă de SUA ar da, aproape inevitabil, mai multă încredere Tel Avivului în demersurile sale de a continua să lovească „Axa Rezistenței” condusă de Iran, după operațiunile militare ale Israelului în Gaza, Liban și Siria din 2023/2024”, prognozează experta în politică internațională.
Israelul și-ar putea îndrepta acum atenția către Irak și Yemen, dublându-și eforturile în ultimele bastioane ale Axei Rezistenței.
Gaza și Cisiordania: aproape de anexare?
„În 2025, ar putea avea loc dezvoltări extrem de importante în teritoriile palestiniene ocupate, cu repercusiuni majore nu doar pentru palestinieni, ci și pentru Egipt, Iordania și altele state din regiune”, este de părere Moldovan.
La aproape 15 luni de la startul conflictului din Gaza, specialista susține că nu este clar cum se va desfășura situația în enclava blocată.
„Deși Trump i-a semnalat premierului israelian Benjamin Netanyahu că și-ar dori ca războiul să se încheie până la începutul celui de-al doilea mandat pe 20 ianuarie (sau cel puțin la scurt timp după aceea), nu există nicio garanție că va fi implementat un armistițiu în acel termen, deși există o serie de discuții între părți în acest sens”, explică Moldovan.
O preocupare legitimă este că cea de-a doua administrație Trump ar putea sprijini guvernul israelian în procesul de anexare a Cisiordaniei și a Gazei, în care palestinienii din Cisiordania vor fi forțați să se mute în Iordania, în timp ce cei din Gaza vor fi mutați cu forța în Egipt.
„Un astfel de scenariu ar putea alimenta rapid tensiuni semnificative în aceste două țări vecine, ridicând întrebări grave despre stabilitatea lor” – arată experta.
În acest context, o politică pro-Israel necondiționată din partea fostului președinte Trump ar putea avea efecte contrare, exacerbând tensiunile și instabilitatea.
„Creșterea accelerată a coloniilor israeliene în Cisiordania, conform „Planului Decisiv” al ministrului de Finanțe Bezalel Smotrich, publicat în 2017, va declanșa noi runde de violență cu grupurile de rezistență palestiniene, va cauza probabil turbulențe sociale, dacă nu politice, în Iordania și va izola și mai mult Israelul, care va beneficia doar de sprijinul SUA și al unor puțini aliați occidentali, cum ar fi Germania, Olanda și Marea Britanie, în încercarea sa de anexare formală a acestor teritorii”, susține Moldovan.
O asemenea evoluție înseamnă vești proaste pentru drepturile omului și pentru lupta împotriva terorismului.
„Acest lucru va întări, la rândul său, narațiunile geopolitice ale Chinei, Rusiei și Iranului, va dăuna fatal legilor războiului și va pune capăt oricăror eforturi occidentale de a promova drepturile omului sau de a lupta împotriva terorismului, dacă acest lucru nu se întâmplă deja”, concluzionează Moldovan.
Siria: Turcia versus Israel?
Ofensiva fulger condusă de Hayat Tahrir al-Sham (HTS) care a început luna trecută și a dus la căderea regimului sirian pe 8 decembrie a reprezentat un adevărat cutremur geopolitic, având consecințe semnificative pentru Orientul Mijlociu.
„Privind spre anul viitor, tranziția politică a Siriei va fi un subiect crucial de monitorizat, pe măsură ce regiunea se adaptează la noile realități rezultate din slăbirea „Axei Rezistenței” conduse de Iran. Intervenția actorilor externi în Siria post-Assad va avea un impact major asupra acestei tranziții delicate, după mai bine de 60 de ani de guvernare baathistă”, precizează Moldovan.
În 2025, mulți jucători externi vor încerca să influențeze această tranziție în moduri care să le servească propriile interese. Experta susține că în acest context Turcia și Israel sunt poziționate să devină beneficiarii strategici ai tranziției politice a Siriei și ai loviturii aplicate influenței iraniene în Levant.
„Turcia își extinde constant influența în regiuni care se întind din Cornul Africii până în Levant și Afganistan, consolidându-și rolul ca o forță de luat în seamă în regiune. Sprijinul președintelui Recep Tayyip Erdogan pentru HTS, care a reușit să preia controlul asupra Damascului, a amplificat și mai mult influența Ankarei – ridicând-o, poate, peste cea a Teheranului. Pe măsură ce influența Teheranului în regiune slăbește, se creează un context în care Erdogan ar putea să umple vidul și să redefinească ordinea regională. Cu toate acestea, este prea devreme pentru a trage concluzii definitive”, a susținut experta.
Israelul, pe de altă parte, se confruntă cu multe incertitudini legate de viitorul Siriei.
„Perspectiva Tel Avivului pare să fie că nicio entitate care va guverna Siria nu va fi prietenoasă cu Israelul și nici capabilă să stabilească ușor stabilitatea în această țară devastată de război. Astfel, conducerea israeliană pare hotărâtă să mențină statul sirian slab și incapabil să contracareze puterea Israelului în Levant sau în Orientul Mijlociu mai larg, ceea ce explică raționamentul din spatele sutelor de atacuri aeriene israeliene pe teritoriul Siriei de la căderea regimului Assad pe 8 decembrie, precum și preluarea ilegală a altor teritorii siriene dincolo de cele ocupate din 1967”, explică experta.
Administrația Trump va trebui să prevină escaladarea rivalității turco-israeliene în Siria
Astfel, Israelul va încerca să-și consolideze prezența în sudul Siriei și este îngrijorat de apariția unui regim sunnit conservator la Damasc.
Ea consideră că anul 2025 ar putea fi un an în care tensiunile turco-israeliene se intensifică, având în vedere conflictele de interese dintre Ankara și Tel Aviv cu privire la Siria, Gaza și alte probleme.
„Cei doi aliați ai SUA s-ar putea înscrie pe o traiectorie de coliziune care ar putea avea un impact major asupra ordinii geopolitice și securității în Orientul Mijlociu. Deși Israelul este mulțumit să vadă slăbirea „Axei Rezistenței” conduse de Teheran prin preluarea Damascului de către coaliția condusă de HTS, Tel Aviv va fi probabil îngrijorat de rolul pe care Ankara îl joacă în țară. Revenirea Hamasului în Siria este un semn al acestui nou regim sunnit orientat spre Turcia, care pare să se formeze în Damasc post-Assad”, arată profesoara.
Ea crede că administrația președintelui ales al SUA, Donald Trump, va trebui să canalizeze o cantitate semnificativă de energie diplomatică pentru a preveni escaladarea rivalității turco-israeliene în Siria.
„Nu există nicio îndoială că Washingtonul nu are niciun interes să vadă un scenariu în care ostilitățile dintre un membru NATO și Israel scapă de sub control. Având în vedere natura imprevizibilă a lui Trump și tendința sa de a acționa în mod tranzacțional, este extrem de dificil de prezis cum va aborda administrația sa Turcia și acțiunile sale în Siria”, este de părere Raluca MOldovan.
Rolul proeminent al Turciei în prăbușirea rapidă a regimului Assad în Siria i-a făcut pe factorii de decizie din Washington și din regiune să recunoască influența sa deosebită în afacerile regionale.
„În 2025, o cooperare reînnoită și consolidată între Turcia și SUA, în special sub conducerea lui Trump, pe chestiuni de interes reciproc este posibilă. Totuși, un Congres influențat de diverse lobby-uri, inclusiv cele israeliene, grecești, armene și kurde, reprezintă o provocare pentru stabilirea unei relații solide și reciproc avantajoase între Turcia și SUA”, concluzionează specialista.
Se încarcă comentariile...
