Bilanțul anului 2024: Mai multe războaie, mai multe victime. Sfârşitul ordinii mondiale postbelice

Bilanţul acestui an confirmă tendinţa ultimilor ani de a se recurge la soluţii de război ca răspuns la problemele unei lumi în schimbare, care încearcă să se acomodeze la o nouă ordine internaţională, scrie agenţia spaniolă EFE într-o analiză retrospectivă.

Războiul din Ucraina intră în cel de-al aptrulea an/FOTO:X

Orientul Mijlociu, Ucraina, Sudan sau Sahel sunt câteva dintre cele cel puţin 59 de conflicte care rămân deschise pe mapamond.

Potrivit Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO), acest bilanţ înregistrat în 2023 şi dat publicităţii în iunie anul acesta, marchează o tendinţă ascendentă ca urmare a unei combinaţii de elemente între care se regăsesc sfârşitul logicii blocurilor din perioada Războiului Rece, perioada dificilă prin care trece democraţia în multe părţi ale lumii şi limitele structurilor create după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a asigura pacea în lume.

Numărul persoanelor strămutate forţat a atins un număr fără precedent de 130 de milioane în mai 2024, potrivit ONU, care a înregistrat o creştere a victimelor civile cu 72% în 2023, bilanţ încă neactualizat pentru 2024, dar care prezintă o tendinţă de creştere în mai multe conflicte.

Cheltuielile militare sunt la apogeu, dublându-se de la 1,2 trilioane de dolari în 2000 la 2,4 trilioane de dolari în 2023, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), citat de Agerpres.

Inventarul armelor nucleare în ianuarie a fost estimat la 12.121 de focoase, aproximativ 9.585 în arsenale militare pentru utilizare potenţială, dintre care 3.904 sunt desfăşurate cu rachete şi avioane, cu 60 mai mult decât în urmă cu un an, conform SIPRI.

Sfârşitul ordinii mondiale postbelice

Indicele de intensitate a conflictului (CII), realizat de Verisk Maplecroft, publicat în noiembrie, indică faptul că s-a trecut de la un procent de 2,8% din suprafaţa globului afectat de conflicte în 2021 la 4,6% în 2024, în creştere cu 65% şi afectând echivalentul a 6,15 milioane de kilometri pătraţi.

Institutul precizează că "lumea a devenit mai instabilă în ultimii 17 ani, cu o creştere substanţială a instabilităţii politice, a numărului de conflicte, a deceselor şi a demonstraţiilor violente".

Sfârşitul ordinii mondiale postbelice, o lume deschisă multilateralismului cu trei actori majori: Statele Unite, Rusia şi China, şi creşterea influenţei puterilor medii în Orientul Mijlociu descriu o lume care se confruntă cu o realitate diferită de ieşirea din acorduri după cel de-al Doilea Război Mondial.

"Multilateralismul ne-a dus la multe conflicte, pentru că în acea anarhie, în acel haos, toată lumea încearcă să îşi găsească alianţe şi, în cele din urmă, apare celebra dilemă de securitate: eu mă reînarmez, dar prin această reînarmare, tu te reînarmezi şi are loc o escaladare", a declarat pentru EFE directorul Institutului Spaniol de Studii Strategice (IEEE), generalul Victor Bados.

Instituţiile postbelice, în special cele de pace, arhitectura de justiţie care a apărut în ultimii ani, precum Curtea Penală Internaţională şi forumurile internaţionale de discuţii nu reuşesc să împiedice războaiele, iar conflictele se înmulţesc de la an la an.

Conflictele uitate

Zeci de mii de morţi, milioane de persoane strămutate, crize umanitare devastatoare şi spirale de instabilitate greu de rezolvat sunt bilanţul unor conflicte "uitate" de mass-media în 2024, din Sudan, Yemen, Myanmar, Republica Democratică Congo, Etiopia şi Kashmir, care persistă ca ameninţări ce ar putea escalada în orice clipă, aşa cum s-a întâmplat recent în Siria, notează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Sudan

Unul dintre cele mai violente conflicte din lume este cel din Sudan. După lovitura de stat din 2021, care a pus capăt procesului de democratizare a ţării după răsturnarea fostului preşedinte Omar al Bashir în 2019, situaţia s-a deteriorat până la declanşarea unui război între armată şi Forţe de sprijin rapid (FSR), pe 15 aprilie 2023.

În acea perioadă, numărul persoanelor strămutate în Sudan a trecut rapid de la 2,7 milioane la 8,78 milioane de persoane şi, de la acea dată, aproape 19.000 de persoane au murit şi peste 30.000 au fost rănite, potrivit Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, care precizează că 25 de milioane de persoane, adică jumătate din populaţia ţării, se confruntă cu foamea.

Anul acesta au avut loc cel puţin două ofensive puternice în Darfur (vest) şi în mai multe provincii din centrul ţării, pe lângă luptele necontenite care au loc în jurul capitalei Khartoum, dar atacurile asupra populaţiei sunt constante şi nu există săptămână în care să nu fie semnalate zeci de decese şi atrocităţi comise de ambele părţi. Negocierile pentru o soluţie paşnică par blocate, în timp ce actorii de pe teren vorbesc doar despre o victorie totală ca fiind singura soluţie posibilă.

Yemen

Războiul civil care a izbucnit în Yemen în 2014 continuă şi el, deşi stagnează de ani de zile. Dialogul dintre rebelii houthi şi guvernul recunoscut internaţional progresa sub auspiciile principalilor săi susţinători, Iranul (de partea rebelilor) şi Arabia Saudită (de partea guvernului), însă apoi a izbucnit războiul din Fâşia Gaza, iar negocierile au fost suspendate. De atunci, rebelii houthi, parte a aşa-numitei Axe a Rezistenţei - ce include grupuri aliate ale Iranului - au atacat cu rachete teritoriul israelian şi transportul maritim în Marea Roşie, atacuri la care Israelul, SUA şi Regatul Unit au răspuns cu bombardamente asupra teritoriului controlat de rebeli, crescând tensiunea în Yemen.

Myanmar

Conflictul armat din Myanmar, în care forţele juntei militare se confruntă cu mai multe grupuri etnice şi miliţii pro-democratice, a provocat o criză umanitară profundă, cu peste 6.000 de civili ucişi de armată şi peste 21.000 deţinuţi în mod arbitrar după lovitura de stat din 2021, conform datelor ONU.

Trupele generalului Min Aung Hlaing au răsturnat guvernul câştigătoarei Premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi, reţinută după lovitura de stat care a pus capăt unei perioade de zece ani de tranziţie democratică în Myanmar.

Pe 2 decembrie, experţi independenţi ai ONU în domeniul drepturilor omului au cerut o intervenţie internaţională urgentă în Myanmar prin acordarea de mai mult sprijin organizaţiilor civile locale. În Mynamar sunt peste 3,3 milioane de persoane strămutate, iar 18,6 milioane de persoane au nevoie de ajutor umanitar.

RD Congo

Republica Democratică Congo (RDC), o ţară bogată în resurse naturale precum aur, coltan şi alte minerale folosite de industria tehnologiei, este devastată din 1998 de conflicte în care peste o sută de miliţii rebele şi armata se luptă pentru putere, în pofida prezenţei unei misiuni a ONU de menţinere a păcii (MONUSCO).

Situaţia din RDC s-a înrăutăţit odată cu reactivarea, în 2022, a Mişcării 23 Martie (M23) şi, de atunci, acest grup de rebeli a avansat pe mai multe fronturi până când a ajuns în apropiere de Goma, în nord-estul ţării, pe care a ocupat-o deja timp de zece zile în 2012.

Aproape două milioane de persoane din RDC au fost strămutate din cauza violenţei, potrivit celor mai recente date ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

În afara crizei umanitare, luptele au declanşat tensiuni serioase între RDC şi Rwanda din cauza presupusei colaborări dintre Kigali şi M23, pe care autorităţile ruandeze au negat-o mereu, în pofida faptului că ea a fost confirmată de ONU şi al sprijinului public pentru miliţie de către preşedintele ruandez Paul Kagame.

Etiopia

Conflictul ce afectează regiunea Amhara din Etiopia are, de asemenea, un impact redus în mass-media. Regiunea a fost în stare de urgenţă până în iunie, de la izbucnirea violenţei, la sfârşitul lunii iulie 2023, ca urmare a confruntării dintre miliţia Fano şi guvernul federal, confruntare care continuă să provoace incidente.

Deşi conflictele naţionaliste au marcat istoria Etiopiei, tensiunea dintre această miliţie şi guvern a crescut din aprilie 2023, când guvernul din Addis Abeba a decis dizolvarea forţelor paramilitare speciale din regiunile ţării şi integrarea acestora în armată sau poliţie, o măsură care a afectat, de asemenea, miliţia Fano. Această miliţie a colaborat cu trupele federale ale Etiopiei în războiul pe care l-au purtat timp de doi ani cu regiunea de nord Tigray - cu care regiunea învecinată Amhara are o dispută teritorială istorică - până la semnarea unui acord de pace în noiembrie 2022.

Kashmir

Conflictul din Kashmir, în ceea ce în mod tradiţional este considerată cea mai militarizată zonă din lume, cu peste jumătate de milion de militari dislocaţi de două puteri nucleare, India şi Pakistan, este un alt mare focar trecut cu vederea anul acesta. Declanşat de împărţirea Indiei în 1947, conflictul din Kashmir continuă să se bazeze pe o misiune de menţinere a păcii a ONU şi, de zeci de ani, a costat viaţa a zeci de mii de civili.

În 2024, în Kashmirul indian s-au înregistrat 122 de decese legate de violenţa insurgenţilor. Printre victime se numără 64 de militanţi insurgenţi, 31 de civili şi 26 de membri ai forţelor de securitate, potrivit unor surse indiene.

Acordul de încetare a focului pe Linia de Control (2003), ce serveşte drept graniţă între Pakistan şi India, a fost respectat în acest an, o singură încălcare semnificativă având loc în luna septembrie.