O nouă amenințare nucleară rusească. Naumescu: „E un mesaj pentru public, liderii politici nu vor fi impresionați de racheta lui Putin”
0Rusia a anunțat schimbarea doctrinei nucleare și a derulat exerciții cu sistemele de rachete nucleare Iars. Nu este un semnal că ar urma un atac nuclear, ci este o nouă încercare a Rusiei, când războiul se apropie de al treilea an, să convingă Occidentul să nu mai ajute Ucraina.
Rusia și-a desfășurat, zilele trecute, sistemele de rachete Iars, capabile să transporte focoase nucleare, în patrule luptă, a informat Ministerul rus al Apărării pe 7 octombrie, relatează New Voice of Ukraine.
Operațiunea are ca scop declarat „practicarea acțiunilor intensive de manevră”, unitățile conducând marșuri de până la 100 de kilometri, construind poziții pe teren și organizând acțiuni de camuflaj și protecție în luptă.
Agenția de presă Tass a postat o înregistrare video ce surprinde sisteme de lansare pentru rachetele balistice intercontinentale Iars în timp ce sunt scoase din depozit, relatează Newsweek.
Iars RS-24 este o rachetă nucleară strategică având o rază de acțiune de până la 12.000 de kilometri și o precizie de 250 de metri, potrivit publicației de specialitate Army Recognition.
Acest exercițiu vine după ce, cu câteva zile înainte, Putin a anunțat că schimba radical doctrina nucleară a țării. Kremlinul a transmis că au fost pregătite amendamente la doctrina nucleară a Rusiei și sunt pe cale să fie oficializate, conform Reuters.
Astfel, Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenționale și va considera orice atac asupra ei sprijinit de o putere nucleară ca fiind un atac comun - a explicat, miercuri, președintele Vladimir Putin principala modificare adusă la doctrina nucleară a Rusei.
„Adevărul” a discutat cu Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), și cu analistul Marius Ghincea, cercetător la Institutul European Universitar de la Florența și la Universitatea ETH Zurich, despre semnificația acestor ultime acțiuni ale Rusiei.
„Gestul în sine are un dublu scop”, a susținut analistul de politică externă Marius Ghinea. „În primul rând, de descurajare a unei escaladări ucrainene susținută de occidentali. Este parte a retoricii nucleare rusești”, explică el.
În al doilea rând, are un scop intern, de consolidare a sprijinului popular pentru regimul de la Kremlin, arată specialistul.
Cercetătorul nu crede că acest exercițiu va avea vreun impact politic relevant în ceea ce privește decizia SUA de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune.
„Nu s-a schimbat nimic din punct de vedere al unui eventual pericol al unui război nuclear”
Profesorul Naumescu explică în ce măsură ultimele acțiuni ale Rusiei fac parte din clasica deja amenințare nucleară sau avem un elemente de noutate:
„Nu cred că s-a schimbat nimic din punct de vedere al unui eventual pericol al unui război nuclear. Altceva se întâmplă mai degrabă. Nu e prima dată, în fine probabil nici ultima oară când o să mai vedem rachete nucleare rusești defilând. Asta face parte din arsenalul de comunicare să spunem, belicoasă, de intimidare a Occidentului”.
Profesorul susține că e foarte important contextul în care ne aflăm.
„Rusia speră sau își închipuie că poate forța acum, în această toamnă și iarnă, un moment de inflexiune în dinamica războiului din Ucraina în sensul convingerii puterilor occidentale că nu are niciun sens să mai ajute militar Ucraina pentru că, iată, Ucraina cu siguranță nu poate să învingă Rusia și atunci, practic, occidentalii își pierd și timpul, și mai ales banii și resursele pentru o cauză pierdută”, argumentează analistul.
Astfel, imaginile cu rachetele scoase din depozit Rusia vrea să arate, spune expertul, că „încă nici nu a început războiul adevărat, nici nu și-a folosit cele mai puternice și distrugătoare arme și că până acum a fost un război la foc scăzut, să zicem, pentru Rusia, dar că resursele de fapt militare și puterea de distrugere a Rusiei sunt incomparabil mai mari și în felul acesta Ucraina nu ar avea absolut nicio șansă să câștige, deci ar fi pierdere de vreme și de bani și de vieți omenești dacă s-ar continua inutil acest război.”
Acesta este mesajul politic al Kremlinului care vine în contextul în care în 12 octombrie urma să se desfășoare reuniunea în format Rammstein a grupului de suport militar pentru Ucraina, la care trebuia să participe și președintele Biden.
Summitul a fost amânat, din cauză că președintele SUA a rămas în țară pentru a gestiona urmările uraganului Milton, iar Zelenski a decis să facă un tur de forță pentru a încerca să obțină astfel ajutorul militar.
Urma, apoi, în noiembrie, cel de-al doilea summit pentru pace, după cel din Elveția, din vară, în care președinte Zelenski urma să-și prezinte deja cunoscutul său plan de pace.
„Un semnal pentru opinia publică occidentală”
„În orice caz, Rusia vrea să descurajeze acum Occidentul, transmițând acest semnal care este pentru opinia publică occidentală, pentru presă, nu este neapărat pentru liderii politici care nu se vor descuraja pentru că văd la televizor cum iese din garaj racheta nucleară a lui Putin”, explică Naumescu.
Profesorul susține că principalul destinatar al mesajului este populația din democrațiile occidentale, care de mai multe decenii, este mai pacifistă, mai non-intervenționistă.
„E pentru opinia publică pentru că vedeți în democrații, liderii și guvernele trebuie să fie cu un ochi și pe opinia publică din țările, iar dacă aceste societăți încep treptat să nu-și mai dorească atât de energic, atât de puternic să susțină Ucraina, atunci, mai devreme sau mai târziu, sigur că din inerție sprijinul va mai continua un timp, dar la un moment dat liderii vor trebui să ia în considerare schimbarea unor tendințe. Aici se lucrează foarte mult la partea vizuală, de aceea sunt promovate vizual la televiziuni aceste imagini, care nu sunt neapărat pentru președinți și pentru generali, pentru șefi de armată, ci sunt pentru cetățeni, pentru votanți, pentru opinia publică, pentru contribuabil, pentru că este vorba de banul contribuabilului occidental, iar lucrurile încep să fie complicate”, susține profesorul.
„Rusia urmărește un moment de inflexiune”
Dacă Ucraina ar pierde acum sprijinul militar al Occidentului sau dacă ar slăbi acest sprijin, i-ar veni greu anul viitor să mai continue războiul, este de părere profesorul Naumescu.
„E clar, deci, că Rusia forțează acest moment de inflexiune care urmărește pe de-o parte, să obțină recunoașterea noilor realități teritoriale, iar Ucraina să fie presată de aliații occidentali, să facă un compromis cu Rusia și să cedeze Rusiei teritorii pentru a pune capăt acestui război. Asta vrea Rusia. Acesta este mesajul Rusiei. Nu este vorba de semnalul care urma un atac nuclear al Rusiei”, a explicat specialistul.
El susține că la summitul de la Ramstein participă, în general, comandanți militari, generali, oameni din sistem care consiliază liderii politici, oameni care nu se vor lăsa impresionați „că au văzut imaginea la televizor cu Putin cum își scoate racheta din garaj”.