Xi Jinping vrea mai multă propagandă în lume. Cotidian francez: „Vocea Chinei” îşi face cuib în mijlocul UE

Xi Jinping bătând din palme la o reuniune a Partidului Comunist Chinez FOTO EPA-EFE

Xi Jinping a cerut îmbunătăţirea naraţiunilor de prezentare a Chinei în lume în aşa fel încât acestea să reflecte statutul său pe scena mondială.

„Pe câmpul de luptă al internetului, capacitatea de a rezista şi câştiga este direct legată de securitatea ideologică şi politică a ţării noastre”, spunea liderul comunist chinez Xi Jinping în 2013, la scurt timp după preluarea puterii. În septembrie 2019,  Xi îndemna cadrele din Partidul Comunist Chinez (PCC) să îşi întărească „spiritul de luptă” pe frontul ideologic. Acum face un nou pas, cerând intensificarea propagandei chineze la nivel global.

Într-un discurs susţinut la o reuniune de lucru a PCC, Xi Jinping a subliniat că este crucial pentru ţara sa să îşi amelioreze capacitatea de a-şi propaga mesajele în întreaga lume, transmite Reuters, care citează presa afiliată regimului comunist de la Beijing.

China trebuie să dezvolte o „voce internaţională” pe măsura forţei sale naţionale şi a statutului său global, a afirmat Xi, citat de agenţia de presă China Nouă.

Totodată, trebuie să intensifice eforturile de propagandă pentru a-i ajuta pe străini să înţeleagă PCC şi felul în care acesta „urmăreşte”, potrivit lui Xi, „fericirea poporului chinez”.

Liderul comunist de la Beijing s-a pronunţat pentru prezentarea unei „Chine adevărate, tridimensionale şi complexe”. Iar pentru aceasta, explică el, China are nevoie să formeze echipe de profesionişti şi să adopte „metode precise de comunicare” pentru diferite regiuni.

„Vocea Chinei” în mijlocul UE

Acest discurs survine în contextul creşterii apetitului Beijingului pentru a-şi promova modelul ideologic şi agenda în străinătate.

Potrivit cotidianului francez „Le Figaro”, China a început deja să-şi formeze echipe fidele de jurnalişti, inclusiv la Bruxelles, capitala Uniunii Europene.

„Închis în bula sa ideologică, Beijingul investeşte masiv pentru a-şi impune viziunea unui Occident sceptic”, scrie corespondentul „Le Figaro” la Beijing într-un articol intitulat „Propaganda chineză ia cu asalt lumea”.

Cotidianul francez evocă o amplă „Operaţiune Bruxelles”, dusă dintr-un imobil futurist din Beijing de către televiziunea de stat CCTV.

„De câteva luni, acest furnicar recrutează în mod activ jurnalişti experimentaţi pentru a stabili un nou nod de propagandă în inima Europei”, notează corespondentul „Le Figaro”.

Potrivit autorului, Beijingul pregăteşte deschiderea unui impozant birou al China Media Group (CMG), o „forţă de atac în domeniul audiovizualului” supranumită „Vocea Chinei”.

CMG a fost înfiinţat în 2018, exact în anul în care PCC s-a dotat cu un Departament Central de Propagandă. Tot din acea perioadă, diplomaţii chinezi au început să se facă vizibili pe reţelele de socializare.

Diplomaţii, tot mai activi pe frontul propagandistic

De altfel, presa afiliată şi diplomaţii sunt principalele instrumente din prezent ale lui Xi de răspândire a propagandei sale în lume.

Diplomaţii chinezi laudă cu fiecare prilej acţiunile şi interesele regimului lor şi nu se feresc să critice gazdele atunci când acestea au opinii contrare. Eforturile în acest sens s-au intensificat în contextul pandemiei de COVID-19.

Iar, pentru a-şi amplifica mesajele, recurg la armate de troli. Este o strategie de extindere a influenţei în spaţiul occidental prin intermediul reţelelor de socializare împrumutată mai ales de la ruşi.

Aproape 30.000 de „fani” de ambasadori chinezi au fost identificaţi de Associated Press pe Twitter. Liu Xiaoming, fostul ambasador în Regatul Unit, se bucură de cea mai mare popularitate pe Twitter printre diplomaţii lui Xi. Mesajele sale au fost redistribuite de peste 43.000 de ori pe această reţea între iunie 2020 şi februarie 2021. Dar o mare parte din această activitate s-a făcut de pe conturi false, după cum relevă o anchetă realizată de Associated Press în colaborare cu Oxford Internet Institute.

Aceste conturi, specifice şi presei fidele lui Xi, acţionează în mod coordonat şi după tipare similare, folosind inclusiv aceleaşi mesaje, cum ar fi „Xinjiang este magnific” sau „Un viitor comun pentru umanitate”.

Twitter a dus eforturi considerabile pentru a elimina aceste conturi false create în scop de dezinformare. Dar ştergerea lor are loc adesea după mai multe săptămâni, chiar luni de activitate. AP şi Oxford Internet Institute au descoperit că 28.879 de conturi false au redistribuit de aproape 200.000 de ori mesaje ale unor diplomaţi chinezi înainte de a fi eliminate. Uneori conturile de acest tip constituie mai multe de jumătate „fanii” unui diplomat. Cel mai elocvent exemplu este cel al ambasadorului chinez în Grecia.

În prezent, cel puţin 270 de diplomaţi chinezi acreditaţi în 126 de ţări sunt activi pe Twitter şi Facebook. Împreună cu mass-media de stat, ei controlează 449 de conturi pe reţelele de socializare, adunând aproape 950.000 de postări între iunie 2020 şi februarie 2021, care au fost apreciate de peste 350 de milioane de ori şi au primit răspunsuri sau au fost redistribuite de peste 27 de milioane de ori, potrivit cercetării AP şi Oxford Internet Institute. Trei sferturi dintre diplomaţii chinezi şi-au făcut cont pe Twitter în ultimii doi ani, adică după apelul lui Xi la întărirea „spiritului de luptă”.

Borrell: „Atacuri hibride”

Uniunea Europeană nu este pregătită în faţa acestor acţiuni de propagandă, dezinformare şi manipulare, a avertizat recent Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Josep Borrell.

Blocul comunitare şi-a intensificat eforturile pentru a dezvălui campaniile de dezinformare făcute de Rusia, dar „dispune de foarte puţine resurse pentru a studia dezinformarea dinspre China”, a subliniat şeful diplomaţiei europene.

Potrivit lui Borrell, Uniunea Europeană se confruntă cu atacuri hibride care „ţintesc valorile noastre democratice, spaţiul nostru informaţional şi chiar infrastructura noastră esenţială”.