Vicepreședinte SUA s-a întors cu mâinile goale la Trump. Niciun acord cu Iranul după negocieri-maraton în Pakistan. Washingtonul a prezentat „cea mai bună și finală ofertă”, spune Vance
0Vicepreședintele american, JD Vance, a părăsit Islamabadul duminică, după ce nu a reușit să ajungă la un acord cu Iranul, în urma unor negocieri care au durat 21 de ore.
Acesta a invocat deficiențe în discuții, afirmând că Iranul a ales să nu accepte condițiile impuse de Statele Unite, inclusiv angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare.
„Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord, iar acest lucru este mai nefavorabil pentru Iran decât pentru Statele Unite”, a declarat Vance.
„Ne întoarcem în Statele Unite fără un acord. Am fost foarte clari în privința liniilor noastre roșii.”
Vance a precizat că a discutat de mai multe ori cu președintele american, Donald Trump, pe parcursul negocierilor, unul dintre principalele puncte de divergență fiind programul nuclear al Iranului.
„Avem nevoie de un angajament ferm că Iranul nu va urmări obținerea unei arme nucleare și nu va dezvolta mijloacele necesare pentru a o produce rapid. Acesta este obiectivul central al președintelui Statelor Unite și scopul acestor negocieri”, a spus el.
Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a transmis că cerințele „excesive” ale SUA au împiedicat ajungerea la un acord și că negocierile s-au încheiat.
Anterior declarațiilor lui Vance, guvernul iranian a anunțat pe platforma X că discuțiile vor continua, iar experți tehnici din ambele părți vor face schimb de documente.
Discuțiile de la Islamabad au reprezentat prima întâlnire directă între SUA și Iran în mai bine de un deceniu și cele mai importante negocieri la nivel înalt de la Revoluția Islamică din 1979.
Rezultatul acestora ar putea influența soarta armistițiului fragil de două săptămâni
Rezultatul acestora ar putea influența soarta armistițiului fragil de două săptămâni și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie și pe care Iranul a blocat-o de la începutul conflictului. Războiul a dus la creșterea semnificativă a prețurilor petrolului și la mii de victime.
Potrivit unor surse pakistaneze, Vance, trimisul special Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, s-au întâlnit timp de două ore cu președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, și ministrul de externe, Abbas Araqchi, înainte de o pauză.
Delegația iraniană a sosit vineri îmbrăcată în negru, în semn de doliu pentru liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei și alte persoane ucise în conflict. Aceștia au adus obiecte aparținând unor studenți care ar fi murit într-un bombardament american asupra unei școli aflate lângă un complex militar. Pentagonul a declarat că incidentul este în curs de investigare.
Surse pakistaneze au descris prima rundă de discuții ca fiind marcată de tensiuni și schimbări de ton între delegații.
Pentru desfășurarea negocierilor, Islamabadul, un oraș cu peste două milioane de locuitori, a fost plasat sub măsuri stricte de securitate, cu mii de militari și forțe paramilitare desfășurate pe străzi. Rolul Pakistanului ca mediator reprezintă o schimbare notabilă pentru o țară care, în urmă cu un an, era izolată diplomatic.
În paralel cu negocierile, armata SUA a anunțat că pregătește condițiile pentru deminarea Strâmtorii Ormuz.
Calea navigabilă strategică este esențială pentru discuțiile privind armistițiul. Armata americană a declarat că două nave de război au tranzitat zona și că sunt în desfășurare pregătiri pentru eliminarea minelor, în timp ce presa de stat iraniană a negat aceste informații.
Înainte de începerea negocierilor, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA ar fi acceptat eliberarea unor active financiare înghețate în Qatar și alte bănci străine, afirmație negată de un oficial american.
Pe lângă deblocarea acestor fonduri, Teheranul solicită controlul asupra Strâmtorii Hormuz, plata unor despăgubiri de război și un armistițiu extins la nivel regional, inclusiv în Liban, potrivit oficialilor iranieni.
De asemenea, Iranul dorește să perceapă taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz.
Obiectivele declarate ale lui Trump au variat, însă, în esență, administrația americană urmărește asigurarea liberei circulații a transportului maritim prin strâmtoare și limitarea programului nuclear iranian, astfel încât acesta să nu poată produce o armă atomică.
Eșecul negocierilor SUA–Iran lovește speranțele unei ieșiri din criză
Faptul că aceste negocieri s-au încheiat fără un acord reprezintă o lovitură majoră pentru speranțele fragile de a găsi o cale de ieșire din această criză.
Au fost discuții cu implicații uriașe – cele mai importante negocieri la nivel înalt între oficiali americani și iranieni de la formarea Republicii Islamice în 1979 – iar complexitatea lor este dificil de supraestimat.
Dincolo de declarațiile din sala de negocieri, au fost schimbate și analizate în mod repetat documente tehnice. Cu toate acestea, cele două părți au rămas prea îndepărtate, nu doar în privința fondului, ci și a stilului și abordării. Delegațiile au intrat în negocieri cu strategii fundamental diferite: vicepreședintele american, JD Vance, a părut să caute o soluție rapidă după instituirea unui armistițiu de două săptămâni, în timp ce Teheranul negociază, în mod tradițional, pe termen lung.
În condițiile în care Vance a declarat că Washingtonul a prezentat „cea mai bună și finală ofertă”, inițiativa pare să aparțină acum Iranului. Dacă vor mai avea loc noi discuții, Teheranul va trebui să își ajusteze poziția.
Iranul consideră că negocierile au eșuat din cauza cerințelor „excesive” ale SUA, iar din pozițiile ambelor părți reiese clar că programul de îmbogățire a uraniului rămâne principalul punct de blocaj. Teheranul susține de ani de zile că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că urmărește doar un program civil, însă accelerarea îmbogățirii uraniului în ultimii ani a provocat îngrijorări majore în Occident și a contribuit la conflictul de 12 zile cu Israelul de anul trecut. Iranul pare în continuare reticent în a renunța la acest program, în timp ce Casa Albă solicită garanții ferme că nu va fi dezvoltată o armă nucleară.
Pe parcursul negocierilor, presa iraniană a difuzat mai multe mesaje aparent adresate publicului intern, unele explicând de ce Teheranul a acceptat dialogul diplomatic cu un adversar de lungă durată. Ministerul de Externe iranian a descris diplomația drept „continuarea jihadului sacru al apărătorilor pământului iranian”.
Armistițiul de două săptămâni a fost convenit pe fondul unor amenințări dure din partea președintelui american, Donald Trump, care a avertizat că ar putea distruge infrastructura esențială a Iranului. Rămâne de văzut dacă aceste avertismente vor reveni în prim-plan.
Două întrebări esențiale persistă: cum va reacționa Iranul după retragerea SUA din negocieri și cât timp va rămâne economia globală într-o stare de incertitudine.
Se încarcă comentariile...
