Uşă întredeschisă pentru Georgia

Eurodeputaţii pun condiţia ca Tbilisi să continue să pună în aplicare reformele democratice.

Parlamentul European a adoptat, săptămâna trecută, o rezoluţie specială potrivit căreia Uniunea Europeană va încerca să forţeze integrarea politică şi economică a Georgiei în rândurile sale. Rezoluţia Parlamentului European privind Georgia a stârnit o atenţie sporită, documentul dorind să prezinte viziunea privind viitorului relaţiilor UE cu Tbilisi.

Rezoluţia, pregătită de deputatul polonez Krzysztof Lisek, membru al grupului popularilor europeni, şi adoptată de colegii săi europarlamentari, este cea mai pro-georgiană din ultimii ani. Însă eurodeputaţii pun condiţia ca Tbilisi să continue să pună în aplicare reformele democratice. Ei insistă pe accelerarea procesului de semnare a Acordului de asociere între Georgia şi UE şi deschiderea cât mai curând a negocierilor cu privire la instituirea zonei de liber schimb. Deşi documentul exprimă şi unele critici faţă de Tbilisi, totuşi Georgia este considerată una dintre ţările „cele mai performante din Parteneriatul estic, în ceea ce priveşte punerea în aplicare a reformelor".

În paralel, documentul critică sever Rusia, solicitând Moscovei „să pună capăt ocupaţiei din Georgia". Europarlamentarii cer prezenţa observatorilor internaţionali în Abhazia şi Osetia de Sud şi sunt, de asemenea, îngrijoraţi de „purificarea etnică care vizează populaţia georgiană" în republicile care s-au separat de Georgia.

Ambasadorul georgian la UE, Salome Samadaşvili, nu şi-a ascuns satisfacţia că „Parlamentul European a adoptat un document fără precedent, care recunoaşte în mod clar anexarea Abhaziei şi Osetiei de Sud". Dar această rezoluţie nu a mulţumit şi reprezentanţii opoziţiei georgiene. „Multe astfel de rezoluţii au fost adoptate dacă ar fi să dăm ca exemplu numai Israelul, Palestina, Turcia sau Cipru, dar nu s-a întâmplat nimic", a declarat Paata Zakareişvili, lider al Partidului Republican.

Analiştii georgieni cred că acest document va dăuna imaginii Rusiei. Dar Moscova nu dramatizează situaţia. Andrei Klimov, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus), spune că această rezoluţie nu are forţă juridică şi este posibil să fie un soi de recompensă a Bruxelles-ului pentru Tbilisi că a acceptat aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului.