Trump, noi critici la adresa aliaților din NATO: „Nu avem nevoie de ajutorul nimănui”

Președintele american Donald Trump a criticat din nou țările din NATO din cauza faptului că nu au răspuns pozitiv apelului său privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, în contextul în care Gardienii Revoluției din Iran au închis această rută vitală de transport maritim pentru aliații SUA și Israelului. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, acesta a spus că SUA, de fapt, nu au nevoie de ajutor.

În postarea sa, Trump a anunțat că „Statele Unite au fost informate de majoritatea „aliaților” noștri din NATO că aceștia nu doresc să se implice în operațiunea noastră militară împotriva regimului terorist din Iran, în Orientul Mijlociu, și asta în ciuda faptului că aproape toate țările au fost de acord cu ceea ce facem și că Iranului nu i se poate permite, sub nicio formă, să dețină arme nucleare”.

Liderul american a reluat criticile la adresa țărilor din NATO pe seama faptului că acestea nu ar avea disponibilitatea de a ajuta la rândul lor SUA

„Nu sunt surprins de acțiunea lor, totuși, deoarece am considerat întotdeauna NATO, unde cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru a proteja aceste țări, ca fiind o stradă cu sens unic - noi îi vom proteja, dar ei nu vor face nimic pentru noi, în special, în momentele de nevoie”, a scris președintele american.

Potrivit liderului american, SUA au decimat o mare parte din armata Iranului, sugerând că aceasta ar fi suficient de slăbită pentru nu constitui o amenințare. Totodată, pe lângă țări din NATO, el a numit și alte țări care au refuzat să ajute SUA să redeschidă Strâmtoarea Ormuz.

„Din fericire, am decimat armata Iranului - marina lor a dispărut, forțele aeriene au dispărut, sistemele antiaeriene și radarele au dispărut și, poate cel mai important, liderii lor, practic la toate nivelurile, au dispărut, pentru a nu ne mai amenința niciodată pe noi, pe aliații noștri din Orientul Mijlociu sau lumea! Datorită faptului că am avut un astfel de succes militar, nu mai „avem nevoie” sau nu mai dorim asistența țărilor NATO — NICIODATĂ NU AM AVUT! La fel și Japonia, Australia sau Coreea de Sud. De fapt, vorbind în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, de departe cea mai puternică țară din lume, NU AVEM NEVOIE DE AJUTORUL NIMĂNUI! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”.

De altfel, Trump a criticat și luni ceea ce a calificat drept „lipsa de entuziasm” cu care unii dintre aliații SUA au răspuns cererii sale de a participa cu nave de luptă la o misiune menită să împiedice Iranul să blocheze traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

 NATO riscă să se confrunte cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații americanilor nu îi ajută să elibereze strâmtoarea Ormuz, a avertizat anterior președintele american într-un interviu acordat Financial Times, citat de AFP. 

Reacții la apelul lui Donald Trump

Reacțiile inițiale ale țărilor la care Trump a făcut apel indică prudență, reticență sau chiar opoziție față de implicarea militară directă, relatează BBC.

În Regatul Unit, prim-ministrul Sir Keir Starmer a confirmat că discuțiile cu SUA și alți parteneri sunt în desfășurare, dar a subliniat că nu s-a ajuns încă la decizii concrete. Secretarul pentru Energie, Ed Miliband, a declarat că toate opțiunile sunt analizate împreună cu aliații, însă a insistat că încheierea conflictului este cea mai sigură cale de redeschidere a strâmtorii.

Germania a adoptat un ton mai critic. Un purtător de cuvânt al guvernului a afirmat că războiul cu Iranul „nu are nimic de-a face cu NATO”, iar ministrul apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei implicări europene limitate. „Aceasta nu este războiul nostru”, a declarat el.

Franța, deși inițial a explorat ideea unei coaliții navale multinaționale, și-a temperat între timp poziția. Președintele Emmanuel Macron a sugerat că o astfel de inițiativă ar fi posibilă doar după ce faza cea mai intensă a conflictului va trece. Ministerul francez al Apărării a confirmat că, în prezent, nu există planuri de a trimite nave în Strâmtoarea Ormuz, iar gruparea navală desfășurată în estul Mediteranei are un rol defensiv.

China a făcut apel la dezescaladare, cerând tuturor părților să înceteze operațiunile militare și să evite destabilizarea suplimentară a regiunii. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a subliniat necesitatea prevenirii impactului economic global și a confirmat existența unor contacte diplomatice în curs.

În Asia, atât Coreea de Sud, cât și Japonia adoptă o abordare prudentă. Seulul a transmis că monitorizează atent situația și consultă SUA, dar nu a luat încă o decizie privind trimiterea de forțe, menționând că ar fi necesară aprobarea parlamentului. La rândul său, Tokyo a precizat că nu a primit o solicitare oficială și că orice măsură va fi analizată în cadrul legal intern, cu accent pe protejarea navelor și cetățenilor japonezi.

La nivelul Uniunii Europene, șefa diplomației, Kaja Kallas, a recunoscut lipsa apetitului pentru extinderea actualelor misiuni navale. „Nimeni nu este pregătit să-și pună oamenii în pericol în Strâmtoarea Ormuz”, a declarat ea, subliniind preferința pentru soluții diplomatice.