Tel Aviv, atacat cu cel puțin opt rachete trase din orașul Rafah, situat în sudul extrem al Fâșiei Gaza

Sirenele de raid aerian au pornit în al doilea oraș din Israel pentru prima dată după luni de zile. Tzahal a postat pe rețelele de socializare o hartă care arată sirenele fiind acționate în cel puțin 26 de locații . Un jurnalist din Fâșia Gaza a relatat că a văzut rachete trase din Rafah, scrie Daily Mail.

Tel Avivul a fost atacat, duminică, 26 mai, pentru prima dată în ultimele luni de cel puțin opt rachete lansate din orașul Rafah, situat în sudul extrem al Fâșiei Gaza, spre centrul Israelului, a confirmat armata israeliană.

Armata israeliană a anunțat că cel puţin opt rachete au fost trase duminică spre centrul ţării dinspre Rafah, oraș aflat în sudul îndepărtat al Fâşiei Gaza, unde trupele Tzahal sunt angajate în lupte aprige cu grupurile armate palestiniene, relatează Times of Israel.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au afișat duminică, la scurt timp după ora 12.00, o hartă pe contul săiu de X care arată cel puțin 26 de locații unde sirenele de alertă roșie sunt în funcțiune, ceea ce înseamnă că locuitorii ar trebui să se evacueze către un adăpost.

Zonele sub alertă aeriană sunt puternic populate: Petah Tikva, Herzliya și Kfar Saba.

Un corespondent AFP din Fâșia Gaza a relatat că a văzut rachete trase din Rafah, în timp ce armata a declarat că "unele dintre rachete au fost interceptate" de apărarea aeriană israeliană.

De partea cealaltă, aripa militară a Hamas a declarat că a luat ca ţintă Tel Aviv-ul cu un "baraj major de rachete", într-un mesaj postat duminică pe reţeaua socială Telegram.

"Am bombardat Tel Aviv-ul cu un baraj puternic de rachete ca răspuns la masacrele sioniste împotriva civililor", au scris Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam în mesajul lor postat online la câteva minute după ce sirenele de avertizare au sunat în centrul Israelului.

Armata israeliană a bombardat, sâmbătă, Fâşia Gaza, inclusiv Rafah, a doua zi după ce Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a ordonat să îşi suspende operaţiunile în acest sector, în contextul în care la Paris se depun eforturi pentru a asigura o încetare a focului între Israel şi Hamas, relatează AFP.

Cea mai înaltă instanţă a ONU - ale cărei hotărâri sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar care nu dispune de mecanismele necesare pentru a le pune în aplicare - a ordonat, de asemenea, Israelului să menţină deschis punctul de trecere de la Rafah, esenţial pentru intrarea ajutorului umanitar, dar închis după lansarea operaţiunii sale terestre la începutul lunii mai.

Israelul s-a apărat spunând că "nu a desfăşurat şi nu va desfăşura operaţiuni militare în zona Rafah care să ducă la distrugerea populaţiei civile palestiniene, în totalitate sau parţial".

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, care se află în război cu Israelul şi la putere în Gaza din iunie 2007, a salutat decizia CIJ, dar a deplâns faptul că aceasta se limitează "doar la Rafah".

În urma deciziei de vineri a CIJ, bombardamentele israeliene au continuat în Fâşia Gaza. La fel şi confruntările dintre armata israeliană şi aripa armată a Hamas.

În zorii zilei de sâmbătă, martori palestinieni şi echipe ale AFP au semnalat lovituri israeliene la Rafah (sud), dar şi la Deir al-Balah (centru).

"Sperăm că decizia Curţii va exercita presiuni asupra Israelului pentru a pune capăt acestui război de exterminare, pentru că aici nu a mai rămas nimic", a declarat pentru AFP Oum Mohammad Al-Ashqa, o palestiniană din oraşul Gaza strămutată la Deir al-Balah.

"Dar Israelul este un stat care se consideră mai presus de lege. Aşa că nu cred că împuşcăturile sau războiul se pot opri altfel decât prin forţă", a subliniat Mohammed Saleh, un alt palestinian.

La cererea Africii de Sud, care acuză Israelul de "genocid", Curtea a ordonat nu numai încetarea imediată a focului la Rafah şi deschiderea punctului de trecere a frontierei Rafah pentru a permite intrarea ajutorului umanitar, ci şi "eliberarea imediată şi necondiţionată" a ostaticilor deţinuţi de Hamas în Gaza..