Summitul G20 din Antalya, între combaterea evaziunii fiscale, războiul din Siria, criza imigranţilor şi schimbarea climatică

Staţiunea balneară Antalya, în sudul Turciei, a fost transformată într-o zonă fortificată.Timp de două zile, Antalya îi va găzdui pe liderii primelor 20 de puteri economice, care se reunesc într-un climat foarte tensionat, în special din cauza ameninţărilor teroriste şi crizei imigranţilor. De fapt, chestiunile economice ar urma să treacă în plan secund în cursul întrevederilor bilaterale sau multilaterale şi chiar în cadrul reuniunii generale.

Şeful de stat chinez Xi Jinping, preşedinta Braziliei Dilma Roussef, regele Salman al Arabiei Saudite sunt primii lideri mondiali sosiţi sâmbătă seara la Antalya, în sudul Turciei, pentru summitul G20, care va avea loc duminică şi luni, pe fondul atentatelor de la Paris.

Francois Hollande lipseşte

Pe lîngă cei trei lideri enumeraţi, la Antalya au mai sosit premierul Australiei şi şefii de stat ai Coreei de Sud, Mexicului şi Africii de Sud. Cancelarul german Angela Merkel, un actor-cheie în criza imigranţilor, este aşteptată duminică. Preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus Vladimir Putin urmează să participe şi ei la summitul din Turcia. Liderii unor ţări care nu fac parte din G20 vor fi de asemenea prezenţi, şi anume preşedintele Azerbaidjanului, la invitaţia Ankarei, şi  dictatorul din Zimbabwe, Robert Mugabe, care asigură preşedinţia rotativă a Uniunii Africane. Preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi-a anulat deplasarea la summitul G20, din cauza atentatelor sângeroase de la Paris, soldate cu 129 de morţi, cele mai grave din istoria Franţei.

În acest context, Turcia, vizată la rândul ei de cel mai sângeros atentat din istoria sa, a ţinut să-şi exprime solidaritatea cu Franţa. „Condamn atacul terorist produs în Franţa şi prezint sincere condoleanţe omologului meu Francois Hollandȅ, se poate citi în sala de presă de la G20. Mesajul este adresat de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Războiul din Siria şi criza imigranţilor, prioritare

În pofida emoţiei generate de atentatele de la Paris şi lipsei preşedintelui francez, programul discuţiilor nu va fi totuşi afectat. În schimb, prioritatea dosarelor ar urma să se modifice. De regulă, sumiturile G20 sunt destinate dosarelor economice. Dar summitul G20 din acest an va fi dominat în mod evident de războiul din Siria, soldat cu peste 250.000 de morţi, şi exodul imigranţilor, cel mai reflectat în Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace. Atentatele sângeroase produse în ultima lună şi intensificarea eforturilor Turciei, vecină Siriei şi gazdă a peste 2 milioane de refugiaţi sirieni, în lupta împotriva terorismului vor impune aceste dosare în prim-plan.

Prin urmare, liderii statelor din cadrul G20 vor aborda la summitul din acest an războiul din Siria, criza imigranţilor care afectează Europa, schimbarea climatică şi, nu în ultimul rând, lupta împotriva optimizării fiscale. Atentatele de la Paris vor fi de asemenea abordate.

Cu toate că probleme economice vor fi trecute în plan secund, şeful statului turc, care va ceda preşedinţia G20 (85% din PIB-ul mondial) omologului său chinez, ar putea obţine progrese importante în domeniul reglementării financiare şi fiscalităţii.

Combaterea evaziunii fiscale la nivel mondial, marea provocare

Evaziunea fiscală este evaluată la peste 650 de miliarde de euro pe an, iar aceasta reprezintă o mare problemă pentru primele 20 de puteri economice. Vinovaţi de această situaţie sunt consideraţi în principal giganţii americani care activează în domeniul internetului.

Organizaţii internationale, între care Oxfam, vor prezenta o nouă estimare a pierderilor aduse de multinaţionale prin evaziune fiscală şi vor îndemna statele membre G20 să meargă mai departe de recomandările făcute de OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) în lupta împotriva paradisurilor fiscale.Cele mai afectate ţări de evaziunea fiscală practicată de multinaţionale sunt în ordine Statele Unite, Germania, Canada, China, Brazilia, Franţa, Mexic, India, Marea Britanie, Italia, Spania şi Australia.

Cei 20 de lideri mondiali vor discuta în special asupra înfiinţării unei organizaţii mondiale de control şi armonizare fiscală, precum şi despre consecinţele unei eventuale armonizări fiscale. În realitate, o astfel de armonizare este greu de imaginat, deoarece impozitul este specific unei comunităţi organizate şi constituie un instrument folosit de un stat pentru a-şi gestiona politica economică şi socială. Nu poţi să-i interzici unui stat să-şi revizuiască fiscalitatea, mai ales dacă se confruntă cu probleme. Irlanda a ieşit din impas oferind multinaţionalelor o fiscalitate zero pentru investiţii. Florida a devenit al treilea cel mai bogat stat din SUA transformându-se în paradis fiscal.

Schimbarea climatică

De asemenea, cu două săptămâni înainte de deschiderea Conferinţei de la Paris (COP21), provocările schimbării climatice, care au fost dezbătute pentru prima într-un summit G20 în 2014, la Brisbane (Australia), ar urma să fie evocate şi la Antalya. Cei 20 vor aborda o gamă largă de aspecte din acest dosar, între care obligaţiile necesare de asumat de către unele state, natura textului ce va fi semnat la Paris - acord sau tratat -, reducerea unor subvenţii la energiile fosile, fixate la 419,7 miliarde de euro de Oxfam. Secretarul de Stat american John Kerry a declarat recent pentru Financial Times că nu este singur în privinţa semnării unui tratat la Paris. Tematica schimbărilor climatice va face obiectul unui paragraf special al declaraţiei finale de la G20.