Sultanul Erdogan supune primăriile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, caută să-şi consolideze puterea în perspectiva alegerilor municipale din martie 2019, care vor da tonul pentru cele parlamentare şi prezidenţiale.

Liderul de la Ankara Recep Tayyip Erdogan, care, în aprilie, la referendumul constituţional, şi-a pregătit terenul pentru a putea rămâne în funcţie până în 2029, face acum noi eforturi pentru a-şi întări puterea şi a reînnoi rândurile partidului său în perspectiva alegerilor din 2019. Primele care vor avea loc vor fi cele municipale - în martie. Iar acestea vor da tonul pentru cele legislative şi prezidenţiale, în noiembrie.

Erdogan, care după tentativa de puci de anul trecut a declanşat o campanie de epurare fără precedent la toate nivelurile, a început să facă presiuni asupra primarilor unor mari oraşe pentru ca aceştia să demisioneze, chiar dacă ei provin din rândurile propriei sale formaţiuni - AKP (Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, islamist-conservator). Iar acestea au început deja să dea roade. 

Primarul capitalei turce, Melih Gokcek, în funcţie din 1994, a anunţat luni că va demisiona, notează Reuters şi AFP. Edilul Ankarei, în vârstă de 68 de ani, care are la activ cel mai lung mandat de primar din Turcia, rezistase până acum acestor presiuni, cu toate că, imediat după ce a pierdut sprijinul lui Erdogan, presa proguvernamentală se întorsese împotriva lui, notează Bloomberg. 

Tot luni, şi primarul oraşului Bursa, Recep Altepe, şi-a anunţat demisia, în timp ce primarul de la Balikesir, Edip Ugur, a făcut publică o declaraţie despre o posibilă renunţare la funcţie.

În septembrie, îşi anunţase demisia primarul AKP al oraşului Istanbul, Kadir Topbas, după 13 ani de mandat.

Judecaţi după popularitate

Potrivit lui Mert Yildiz, care a lucrat ca economist pentru Roubini Global Economics, iar acum este consultant independent pentru municipalităţi, Erdogan a văzut, probabil, sondajele care arată că „unii dintre aceşi primari îşi pierd popularitatea“. Ca urmare, „se gândeşte la viitor şi spune «Nu vreau să pierd aceste oraşe, aşa că trebuie să scap de aceşti indivizi»“, a afirmat Yildiz, citat de Bloomberg.

În plus, referendumul din aprilie privind schimbarea Constituţiei a arătat că partidul lui Erdogan pierde teren la nivel urban. Peste jumătate dintre cele mai mari oraşe ale Turciei au votat împotrivă.

În ultima perioadă, zeci de primari aleşi din zona de sud-est au fost înlocuiţi cu aşa-numiţii „kayyum“ sau „administratori“, numiţi de guvernul central. Mulţi dintre aceşti edili erau membri ai unui partid pro-kurd şi nu puţini dintre ei au fost acuzaţi între timp de terorism. 

Într-un interviu acordat ziarului proguvernamental Yeni Safak, Hayati Yazici, care face parte din structura de conducere a AKP, a afirmat că măsura de a forţa primarii să renunţe la post a fost o „excepţie“ de la angajamentul partidului de a lăsa votanţii să decidă schimbarea puterii.

„Suntem încă devotaţi acestui principiu“, a subliniat Yazici. „Dar, ca în orice altceva, pot exista excepţii. Vedem în aceasta o excepţie de la principiu“, a adăugat el. 

Mert Yildiz a explicat că Erdogan are la îndemână două metode pentru a înlătura primarii - fie se numeşte un „administrator“ de către centru, fie se declanşează o investigaţie privind afilierea la mişcarea predicatorului Fethullah Gülen, pe seama căruia a fost pusă tentativa de puci din 2016. 

De altfel, peste 150.000 de persoane au fost demise, arestate sau reţinute după tentativa de lovitură de stat din luna iulie a anului trecut. Numai că preşedintele Turciei nu vrea să facă uz de cea de-a doua metodă împotriva membrilor propriei sale formaţiuni. 

Pe de altă parte, înlăturarea primarilor din AKP reprezintă o măsură ce poate avea consecinţe nefaste pentru preşedintele turc, consideră Bloomberg, explicând că Erdogan riscă să-şi îndepărteze suporterii şi să-şi întoarcă aliaţi puternici împotriva lui.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite