Rusia, încă puţin hi-tech

Rusia încearcă să-şi construiască o economie bazată pe înaltă tehnologie, dar panglica roşie o strangulează. Ca doi zei păgâni, două statui gigantice întruchipându-i pe Stalin

Rusia încearcă să-şi construiască o economie bazată pe înaltă tehnologie, dar panglica roşie o strangulează.

Ca doi zei păgâni, două statui gigantice întruchipându-i pe Stalin şi pe Lenin stăteau faţă în faţă de-o parte şi de alta a canalului care leagă râurile Volga şi Moskva. La scurt timp după moartea lui Stalin, statuia sa a fost aruncată în aer. Dar Lenin veghează încă asupra Dubnei, un oraş ştiinţific-model, reprezentativ pentru realizările URSS în fizica nucleară.

În prezent, pe Dubna se mizează pentru diversificarea tehnologiei ruse de vârf. Recent, oraşul a fost desemnat zonă economică liberă, în care companiile high-tech ruseşti sunt scutite de taxe vamale şi plătesc taxe mici. Un nou oraş, proiectat de arhitecţi britanicii, se construieşte pe malul stâng al Volgăi. Rusia speră că Dubna se va transforma într-o Silicon Valley - sau cel puţin într-un Bangalore. (...)

Prăbuşirea URSS a redus fondurile alocate pentru ştiinţă la 1/20 din bugetul său anterior. Şi totuşi Institutul de cercetare din Dubna a supravieţuit.

Anii 1990 au fost productivi, aducând descoperirea de noi nuclee super-grele, deschiderea unei universităţi şi reconstrucţia unui accelerator. Spre deosebire de majoritatea institutelor de cercetare ruseşti, Dubna a pierdut puţini oameni de ştiinţă în favoarea Occidentului.

Bandele criminale care vandalizau oraşele industriale ruseşti în anii 1990 nu s-au atins de Dubna, care era protejată de serviciile secrete. Şocul economic al tranziţiei a fost compensat de creşterea afacerilor mici - spune Valery Prokh, dinamicul primar al Dubnei.

Anul trecut preşedintele de atunci Vladimir Putin declara că "dezvoltarea rapidă a ştiinţei devine o condiţie de bază pentru modernizarea economiei ruse şi pentru câştigarea unei poziţii dominante în lume." După ani în care preţul petrolului a fost ridicat, banii nu mai sunt o problemă: în 2007 Rusia a investit 130 de miliarde de ruble (5.5 md de dolari) într-o corporaţie de stat pentru nanotehnologii care este comparată cu Proiectul Manhattan. Chiar şi China, care a părăsit Dubna după denunţarea lui Stalin de către Hruşciov în 1956, a fost ispitită să se întoarcă la institutul nuclear.

Dar marea problemă pentru înalta tehnologie în Rusia nu o reprezintă nici banii, nici ideile, ci birocraţia atotpătrunzătoare, sistemul legal slab şi cultura corupţiei. Aceasta ar putea să explice de ce corporaţia nanotehnologică nu a găsit până acum decât un singur proiect în care să investească (şi acesta este înregistrat în Olanda).

Ponderea produselor high-tech în exporturile ruse este de doar 0.6%, "o rată ruşinosă" potrivit lui Vladimir Fortov, membru al Academiei ruse de Ştiinţă. Acesta susţine că în ultimii 15 ani Rusia nu a adus pe piaţă nici un singur medicament important.

Vârsta medie a oamenilor de ştiinţă ruşi este de peste 50 de ani. Una dintre principalele activităţi comerciale ale institutelor de cercetare ruse este arendarea sau vânzarea proprietăţilor sau pământurilor lor.

Invenţiile tind să fie dezvoltate în străinătate. Lanţul care transformă o inovaţie ştiinţifică într-un produs vandabil pur şi simplu nu există - explică Fortov. Iar cheia pentru a-l crea nu este instituirea de corporaţii de stat, ci eliberarea sistemului de birocraţie şi permisiunea dată companiilor private de a opera liber. "Am încercat toate celelalte variante, dar ştim că nu merge," a concluzionat el.

Material preluat din revista The Economist.