Responsabilitatea europeană a Germaniei

Inconsecvenţa  liderului de la Berlin a dus Europa spre o gravă incertitudine. În ultimele zile s-a tot vorbit de programatele, amânatele, în sfârşit parţial realizatele şi prelungitele reuniuni ale Consiliului European, la Bruxelles. Aşteptăm deciziile „cruciale“ care să scoată Uniunea Europeană din criză şi s-o reînscrie pe coordonatele evoluţiei dorite de cetăţenii europeni şi nu numai.

Cu toţii priveam mai întâi spre Berlin pentru a întrevedea ce va fi la Bruxelles. Căci Uniunea Europeană s-a înscris, în ultimul deceniu, pe un traseu care ducea mai întâi spre staţiile Berlin şi Paris, numai după aceea trecând prin halta Bruxelles. Şi  aceasta nu ar fi o problemă în sine, dacă amintitele capitale şi-ar juca rolul autoproclamat de avanposturi ale construcţiei europene şi nu  de oraşe-cetate servind interese politice doar locale şi circumstanţiale ori ale unor conducători  vremelnici.

Săptămâna trecută, nonagenarul Helmuth ­Schmidt, fost cancelar al Germaniei, a trimis o scrisoare actualului cancelar, d-nei Angela Merkel, în care-i amintea că „cel puternic ar trebui să-l ajute pe cel slab". Desigur, el se referea la situaţia Uniunii Europene care e menţinută într-o stare de incertitudine şi nepredictibilitate, deoarece nu au fost luate la timp deciziile de criză potrivite. Şi tot mai mulţi comentatori susţin că d-na Merkel se află sub presiunea unui grup de conservatori antieuropeni din partidul ei. Altminteri nu s-ar explica atitudinea cancelarului german, care ştie că interdependenţele europene şi globale vor extinde efectele negative ale crizei şi asupra Germaniei.

D-na Merkel şi politicienii germani ar trebui să spună  cetăţenilor Germaniei că o Europă devastată de criză va cumpăra mai puţine produse din Germania; că prelungirea dezordinii monetare în Grecia, Spania, Italia, poate chiar şi Franţa etc. va asocia Germania cu un euro mai puţin competitivă.

Moştenirea lui Kohl

Scrisoarea fostului cancelar Schmidt readuce în prim plan intervenţiile recente ale fostului cancelar, octogenar acum, Helmut Kohl, numit şi „arhitectul reunificării germane" şi „părintele spiritual al Angelei Merkel în politică". El a criticat-o pe Merkel că nu şi-ar folosi puterea de care dispune pentru construcţia bunurilor comune europene, supunându-se unor imperative momentane. „Der Spiegel" atribuie fostului cancelar Kohl o constatare alarmantă: „Îmi distruge Europa".

Iar cunoscutul periodic „Internationale Politik"(sfârşitul lunii august a.c.) aduce argumente în plus acestui criticism: politica germană condusă de d-na Merkel ar fi devenit puţin predictibilă, atât intern cât şi extern, în timp ce „drumul clar" al reunificării şi integrării europene  urmat de fostul cancelar, şi-ar fi pierdut jaloanele, actualmente fiind „în pericol de a le pierde de tot". El mai reproşează politicienilor de astăzi că le lipseşte curajul realizării marilor transformări pe care le aşteaptă epoca.

În ceea ce priveşte chestiunea greacă, pentru Kohl aceasta nu e o simplă problemă de bani, ci mai ales una care necesită un pachet de măsuri preventive şi de întărire a monedei şi zonei euro. Moştenirea lui Kohl are de-a face cu simultaneitatea proceselor unificării germane şi integrării europene. Rememorând căderea Zidului Berlinului şi reunificarea germană, marele om de stat şi european, Helmut Kohl, spunea: „În toate acestea eram conştient că noi am realizat doar o parte a viziunii care ne-a călăuzit după război. În faţa noastră s-a aflat şi se află împlinirea celei de a doua părţi: Unirea Europei".

Merkel şi Europa

În 2010 şi la începutul acestui an, se spera că o readucere a Germaniei pe calea creşterii economice va da semnalul redresării întregii UE. Conduita ezitantă şi inconsecvenţa  liderului de la Berlin, împreună cu  lipsa unei viziuni despre viitorul UE, au dus Europa spre o gravă incertitudine şi o poziţionează defavorizant în competiţia globală. De altfel, chiar Germania înregistrează acum un recul periculos, dând noi semnale pesimiste pentru zona euro.

Dar dacă „vocile crizei" din sudul Europei nu sunt auzite la Berlin, poate că vor fi înregistrate mesajele din aria nordică.  Premierii unor state din această zonă fac apel la liderii UE să includă ca priorităţi ale Consiliului şi statelor membre o agendă care să insiste pe soluţiile ieşirii din criză şi măsuri de creştere sustenabilă. În opinia liderilor statelor nordice, disciplina fiscală, combinată cu implementarea reformelor structurale în statele membre, vor face finanţele publice sănătoase şi sustenabile.

Aşadar, există soluţii verificate şi dovada că UE ar putea încheia această etapă jalnică şi periculoasă, cu condiţia să aibă în vedere o creştere structurală şi dezvoltarea sustenabilă. Şi cu condiţia ca liderii statelor membre să implementeze astfel de angajamente, iar Germania să-şi reasume responsabilitatea europeană. Acesta ar putea fi un răspuns şi pentru cei care cred că UE nu şi-ar putea reveni decât ca urmare a unui şoc mai puternic decât cel de pe Wall Street, în august 2007.

Negociator-şef al României cu UE

Prof. dr. Vasile Puşcaş este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, şi a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-şef al României cu UE, finalizând toate capitolele de negociere şi Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului României.