Raționalizări de combustibil, călătorii anulate și penurie de îngrășăminte: unde de șoc la nivel global ale războiul din Orientul Mijlociu

De la închiderea restaurantelor în Filipine și raționalizarea benzinei în Sri Lanka, până la crizele producției alimentare din Asia din cauza deficitului de îngrășăminte, efectele războiului SUA și Israelului împotriva Iranului sunt resimțite în întreaga lume, scrie The Guardian.

Din Filipine, care a redus săptămâna de lucru la patru zile pentru a economisi energie, la restaurantele din India care elimină preparatele cu consum mare de gaz și până la înghețarea chiriilor în Spania, efectele economice ale războiului SUA–Israel cu Iranul s-au propagat la nivel global

Conflictul din Orientul Mijlociu începe să redeseneze economia globală, afectând industrii, perturbând lanțuri de aprovizionare și obligând guvernele și populațiile să se adapteze rapid la creșterea costurilor și incertitudine.

Confruntarea dintre Statele Unite, Israel și Iran a intensificat presiunile asupra piețelor energetice, rutelor comerciale și lanțurilor alimentare. Măsurile de represalii ale Teheranului, inclusiv restricționarea accesului la un coridor maritim cheie și atacuri asupra infrastructurii energetice regionale, au amplificat tensiunile. Agenția Internațională a Energiei a descris situația drept cea mai mare perturbare a ofertei din istoria pieței globale de petrol.

În timp ce Europa și America se pregătesc pentru impact, țările din Asia se confruntă deja cu consecințe imediate care se resimt în viața de zi cu zi și în mediul de afaceri.

The Guardian a prezentat instantanee ale modului în care criza se manifestă în diferite regiuni și sectoare economice din întreaga lume.

1. „Ne luptăm astăzi ca să supraviețuim mâine”: meniuri reduse în restaurantele din India

Industria restaurantelor din India se confruntă cu dificultăți tot mai mari pe fondul creșterii costurilor energetice. Afacerile răspund prin reducerea programului de lucru, simplificarea meniurilor și eliminarea preparatelor care consumă multă energie.

Sagar Daryani, președintele Asociației Restaurantelor din India, care reprezintă jumătate de milion de unități, a descris situația ca fiind extrem de dificilă. El a estimat că aproximativ o treime dintre restaurante sunt afectate semnificativ, adăugând: „E o linie fină între a lupta astăzi pentru a supraviețui mâine.”

În multe cazuri, restaurantele elimină preparatele care necesită gătire îndelungată, iar unele s-au închis complet. Măsurile reflectă îngrijorări mai largi privind dependența de combustibili importați și vulnerabilitatea la șocuri externe.

Susținătorii politicilor de tranziție energetică afirmă că această criză evidențiază probleme structurale mai profunde. „Acest moment ne-a făcut să realizăm  vulnerabilitatea critică în ceea ce privește combustibilul pentru gătit”, a spus Neha Dhingra de la Collaborative Labeling and Appliance Standards Program (CLASP).

Vineri, moneda Indiei s-a depreciat pe fondul temerilor că prețurile mai mari la petrol și gaze vor crește costurile importurilor și vor încetini creșterea economică. Țara importă aproape 90% din petrol și aproximativ jumătate din gaz, o mare parte  din Golf, ceea ce o expune semnificativ la șocuri ale pieței energetice.

2. „Totul a fost afectat”: anulări de rezervări hoteliere în Thailanda dependentă de turism

Sectorul turistic din Thailanda, un pilon al economiei, înregistrează o scădere accentuată a cererii, pe măsură ce turiștii internaționali își reconsideră planurile.

Suwarín Nantaya, a cărei companie operează tururi de drumeție în nordul Thailandei, a raportat o scădere drastică a solicitărilor în această perioadă a anului, de la circa 30 de solicitări prin e-mail pe zi, la doar trei. 

„Le este teamă că nu vor găsi niciun zbor de întoarcere acasă”, a spus ea. „Totul a fost afectat – hoteluri, restaurante, magazine de suveniruri, saloane de masaj.”

Activitatea turistică în zone precum Chiang Mai, în mod normal animată până târziu în noapte, a încetinit vizibil.

Anulările de zboruri au agravat situația, cu aproximativ 1.000 de curse afectate. Autoritățile avertizează că restricțiile prelungite ar putea reduce semnificativ numărul sosirilor internaționale și ar putea genera pierderi de ordinul zecilor de miliarde de bahți.

Ministerul Turismului din Thailanda a prezis că o închidere a spațiului aerian timp de opt săptămâni, pe care o consideră cel mai pesimist scenariu, ar putea duce la o scădere cu 600.000 de sosiri internaționale și la pierderi de 41 de miliarde de bahți (934,4 milioane de lire sterline).

3. Sistem QR pentru raționalizarea combustibilului în Sri Lanka, în contextul conflictului

În Sri Lanka, cozile lungi la benzinării au reapărut, amintind de criza economică din 2022. Șoferii încearcă să obțină combustibil limitat prin sisteme de raționalizare.

Un sistem bazat pe coduri QR controlează distribuția, dar cererea depășește oferta. „Este regretabil că o țară mică precum Sri Lanka trebuie să treacă prin așa ceva, când cei mari se luptă”, a spus A Sanka, un șofer „Este frustrant că guvernul nu a avut niciun plan.”

Alți cetățeni, precum șoferul de autoricșă Nissanka Lakshman, descriu penurii severe: „Primim doar 15 litri pentru o săptămână întreagă, dar am nevoie de aproximativ 6-9 litri pe zi ca să mă întrețin. Acesta este singurul meu venit.”

4. Îngrijorări privind securitatea în Europa

Conflictul a generat și preocupări de securitate în Europa, în urma unor incidente izolate care au vizat obiective simbolice.

Atacuri au inclus explozii și incendii la instituții diplomatice și religioase din mai multe orașe. Deși nu au existat victime, evenimentele au amplificat temerile comunităților locale.

În Norvegia, ambasada SUA la Oslo a fost lovită de un dispozitiv exploziv improvizat, avariind intrarea în secția consulară a ambasadei. În primele ore ale zilei următoare, o explozie a lovit o sinagogă din Liège, Belgia, spărgându-i geamurile. La scurt timp după aceea, un incendiu a fost declanșat la o sinagogă din Rotterdam, în timp ce a doua zi o explozie a avariat peretele exterior al unei școli evreiești din Amsterdam.  

Autoritățile au intensificat măsurile de securitate și investighează posibile legături cu regimul iranian. Premierul Belgiei, Bart De Wever, ar fi avertizat despre existența unor „celulele teroriste dirijate de Iran”.

Pentru regimul din Iran, atacurile în Europa reprezintă o modalitate de a demonstra că este încă o forță de luat în seamă, a apreciat Rebecca Schönenbach, specialistă în combaterea terorismului din Elveția. „Este un război de propagandă la fel de mult ca un război militar, și oriunde pot înscrie, o vor face.”

5. Creșterea tarifelor aeriene în Africa de Sud pe fondul scumpirii combustibilului

Sectorul aviatic din Africa de Sud se confruntă cu costuri crescute din cauza majorării prețului combustibilului pentru avioane. Într-o perioadă scurtă, prețurile au crescut semnificativ.

Prețurile combustibilului pentru avioane pe aeroporturile de coastă din Africa de Sud au crescut cu 70% într-o singură săptămână, a declarat compania aeriană regională Fly Safair în această lună. Aceasta a reprezentat costuri suplimentare de 35.000 de ranzi (1.557 de lire sterline) pentru fiecare oră de zbor cu un Boeing 737-800.

Companiile aeriene au introdus suprataxe temporare pentru a compensa costurile.

Criza afectează și transportul terestru.

Prețurile la benzină și motorină cresc la începutul fiecărei luni în Africa de Sud, iar prețurile la benzină vor crește cu până la 25%, iar cele la motorină cu 44% la 1 aprilie, potrivit Annabel Bishop, economist-șef la banca Investec. Guvernul ar putea absorbi temporar o parte din aceste creșteri de preț.

Banca centrală a revizuit previziunile economice. Guvernatorul Lesetja Kganyago a declarat că previziunile cele mai pesimiste de creștere a prețurilor petrolului, la 75 de dolari pe baril, au fost subestimate.

6. Dezamăgire pentru iubitorii de chipsuri din Japonia

În Japonia, lipsa combustibilului afectează producția industrială și bunurile de consum.

A patra cea mai mare economie a lumii importă aproximativ 90% din petrolul său din Orientul Mijlociu, 70% din acesta fiind transportat prin strâmtoarea Ormuz.

Guvernul japonez a început să ofere subvenții furnizorilor de petrol, deși nu se așteaptă ca măsura să modifice prețurile timp de încă o săptămână. De asemenea, a început să elibereze aproximativ 80 de milioane de barili de petrol din rezervele sale strategice pentru reduce șocul.

Un producător de snack-uri a suspendat producția principalelor sale game de chipsuri, din cauza dificultăților de aprovizionare cu combustibil necesar proceselor industriale. Printre produsele afectate se numără Wasabeef – cu aromă de wasabi și vită – iar anunțul a atras nemulțumire pe rețelele de socializare, un subiect în top 3 de trenduri pe platforma x din Japonia.

Un utilizator a scris: „„Nu m-am așteptat niciodată ca închiderea strâmtorii Hormuz să ducă la oprirea producției de Wasabeef. Nu-mi pot imagina viața fără Wasabeef!”

7. Repercusiuni dincolo de energie: blocaje în transportul de alte bunuri esențiale

Perturbările rutelor maritime afectează nu doar energia, ci și transportul de cereale, materiale de construcții și substanțele chimice folosite pentru diverse tipuri de produse, de la parfumuri la cosmetice.

Peste 1.500 de nave sunt blocate sau întârziate, iar fluxurile comerciale sunt încetinite. Printre mărfuri se numără alimente, materii prime și produse industriale esențiale.

AXSMarine, specializat în date maritime, afirmă că 1.541 de nave sunt blocate de o parte și de alta a strâmtorii Ormuz, inclusiv nave care se întorceau în Golf pentru transportul de marfă. Începând cu această săptămână, printre navele blocate la vest de strâmtoare se numărau 26 de nave care transportau 1,4 milioane de tone de bauxită (un minereu esențial pentru aluminiu), calcar, nisip și sulf, o materie primă utilizată în multiple industrii.

Alte 18 nave transportau cereale, în mare parte porumb, în ​​timp ce 19 nave erau încărcate cu materii prime pentru îngrășăminte, inclusiv uree și fosfați. Alte încărcături includeau oțel, ciment, clincher și celuloză, materiale vitale pentru construcții.

„Exporturile din Golf sunt de obicei mărfuri și alimente cu o valoare destul de mare”, a declarat AXS.

Guvernele au adoptat măsuri de urgență, inclusiv subvenții și pachete economice pentru a reduce impactul asupra populației.

Guvernul spaniol, de pildă, a anunțat un pachet de 5 miliarde de euro în ajutor pentru cetățeni și a lansat un demers de înghețare a prețurilor chiriilor.

8. „Șoc după șoc” pentru producția alimentară din Asia

Agricultura din Asia este afectată de perturbările din lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte, multe dependente de energie și transport maritim.

Războiul din Orientul Mijlociu perturbă aprovizionarea cu îngrășăminte, din care până la 30% tranzitează în mod normal prin strâmtoarea Ormuz. Aprovizionarea cu gaze, pe care unele țări le importă și apoi le folosesc pentru a produce îngrășăminte, a fost, de asemenea, afectată.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că prețurile globale ale îngrășămintelor ar putea rămâne cu 15–20% mai mari în prima jumătate a anului 2026.

Economiile agricole intensive din Asia sunt cele mai afectate. Thailanda și India, ambele mari exportatoare, sunt mari utilizatori de îngrășăminte și se bazează pe Golf pentru aproximativ 35% din aprovizionare, potrivit FAO.

Cel puțin o fabrică de îngrășăminte din India s-a închis, iar altele își reduc producția din cauza lipsei de gaze și a factorilor de producție scumpi, potrivit rapoartelor, ceea ce a stârnit îngrijorare cu privire la sezonul de plantare din vară.

„Sistemul agroalimentar nu s-a prăbușit în timpul pandemiei de Covid, nu s-a prăbușit din cauza războiului din Ucraina”, spune David Laborde, directorul diviziei de economie agroalimentară de la FAO, adaugând: „Suportăm șoc după șoc”

Papada, o cultivatoare de orez din Thailanda, a explicat că micii fermieri ar putea reduce utilizarea îngrășămintelor pentru a economisi bani, dar acest lucru va afecta cantitatea de produse pe care o pot vinde.

„Devine o spirală”, a spus Papada. „Poate că vor renunța să mai fie fermieri și vor merge la Bangkok ca să lucreze ca muncitori.”

9. Acuzații de creștere a prețurilor biletelor de autobuz în Bangladesh

În Bangladesh, creșterea costurilor de transport a generat nemulțumiri în perioadele aglomerate de călătorii, când încercau să ajungă acasă pentru Eid, una dintre cele mai mari sărbători din calendarul majoritar musulman al Bangladeshului.

Mulți pasageri au raportat dublarea tarifelor. „Am venit dimineața devreme, dar prețul cursei s-a dublat”, a spus Rahim, un muncitor din industria textilă care încerca să ajungă la Rangpur. „Suntem o familie de patru persoane. Cum putem ajunge acasă în aceste condiții?”

Operatorii susțin că prețurile reflectă costurile mai mari. „Oamenii cred că noi creștem tarifele pentru profit, dar nu este adevărat”, a spus el. „Costurile la combustibil au crescut și avem mai puține curse din cauza problemelor de aprovizionare.”

Dhaka a răspuns la criză printr-un amestec de raționalizare și reasigurări. Autoritățile au limitat vânzările de combustibil, au desfășurat trupe pentru a proteja depozitele împotriva acumulării excesive și au redus consumul de energie electrică prin închiderea anticipată a universităților și a unor școli și descurajarea iluminatului neesențial în timpul Eid.

10. Avantaje pentru exportatorii de energie și economia de război a Rusiei

Unele state exportatoare de energie pot beneficia de pe urma creșterii prețurilor globale.

Exportatorii neți de energie, precum Norvegia și Canada, ar putea beneficia, deși este sub semnul întrebării cât de mult își pot crește producția, iar șocul global al războiului îi va afecta în cele din urmă și pe ei.

Însă unul dintre cele mai importante beneficii economice ale războiului dintre SUA și Israel a fost cules de Rusia. Moscova a obținut 6 miliarde de euro  din vânzarea combustibililor fosili în primele două săptămâni de război. Trump a indicat, de asemenea, că va relaxa sancțiunile americane asupra petrolului rusesc.

Rusia a înregistrat venituri crescute din exporturile de combustibili fosili.

Alexander Kirk, activist împotriva sancțiunilor la ONG-ul Urgewald, a declarat: „Când piețele intră în panică, exportatorii autoritari profită.”

Așa-numita flotă din umbră a Moscovei, care încearcă să evite sancțiunile occidentale, ar putea beneficia de asemenea de aceste turbulențe globale.

Line Falkenberg Ollestad, consilier la Asociația Armatorilor din Norvegia, a declarat că flota din umbră joacă un rol în „divizarea piețelor energetice mondiale”, dar, având în vedere conflictul din Iran, este puțin probabil să fie o prioritate pentru liderii mondiali. Între timp,  decizia recentă a Trezoreriei SUA de a permite temporar vânzarea de petrol rusesc sancționat, blocat pe petroliere, a reprezentat, „o deschidere pentru petrolul rusesc”.