Experiența unei tinere cu avortul medicamentos, subiect de dezbatere pe internet

O postare publicată pe Reddit de o adolescentă care a povestit că a făcut un avort medicamentos înainte de Bacalaureat și admiterea la facultate a generat o amplă dezbatere despre sănătatea reproductivă. Subiectul aduce din nou în atenția publică și educația sexuală, care - în continuare - nu există ca disciplină distinctă în școli. Între timp, România e pe primele locuri în Uniunea Europeană atât la numărul de mame minore, cât și de avorturi. În total, în România se fac circa 30.000 de avorturi anual, arată datele Eurostat. 

FOTO: Pexels

,,Am rămas însărcinată cu două luni înainte de Bacalaureat și trei înainte de admiterea la facultate, așa că era inevitabil să nu fac avort. Am descoperit sarcina foarte repede, la 4 săptămâni ca vârstă gestațională și o săptămână ca vârstă fetală", își începe tânăra mărturisirea pe Reddit. 

Adolescenta a descris pas cu pas procedura de avort medicamentos: vizita la medic, administrarea primei pastile, apoi a capsulelor vaginale care determină eliminarea sarcinii. Și a pus accent pe necesitatea sprijinului emoțional. 

,,Iubitul meu a fost NONSTOP alături de mine, el introducându-mi chiar ovulele vaginale, stând cu mine în acea oră de crampe dureroase și acordându-mi mereu un suport moral. E foarte important să aveți pe cineva alături de voi!", a spus tânăra. 

Postarea a încheiat-o cu afirmația că nu îi pare rău de decizia luată.

Reacțiile online

Mesajul a fost publicat pe o comunitate dedicată femeilor din cadrul platformei, așa că mesajele care au venit au fost de sprijin. 

,,Dacă e recent, vreau să îți urez baftă la bac și la admitere. O să fie și sarcini duse la capăt atunci când te simți pregătită și îți dorești";

,,Mă bucur că ai putut lua decizia cea mai bună pentru tine și că ai deschiderea să vorbești despre asta cu maturitate"; 

,,Vreau să te felicit pentru câtă maturitate și claritate ai, mi-aș fi dorit să fi avut și eu o minte așa limpede când eram vârsta ta!",

sunt câteva dintre reacțiile scrise de alte femei. 

Alte utilizatoare au legat direct mărturia de lipsa educației reproductive din România:

,,Sunt multe mituri care circulă și, din nefericire, și în 2026 sănătatea reproductivă e tabu",

,,Mă bucur când se vorbește despre avort, societatea o ia spre căi greșite mai nou: fără avort. Toată lumea uită ce drame au fost pe vremea lui Ceaușescu."

Discuția a ajuns rapid și la relația adolescenților cu părinții. Întrebată dacă familia a fost implicată, tânăra a spus că ea și partenerul au gestionat singuri întreaga situație: „Nu le-am spus, din fericire am reușit să gestionăm totul fără ajutorul lor.”

Au existat și comentarii care au nuanțat experiența avortului medicamentos. O femeie a relatat că, în cazul ei, procedura pentru o sarcină oprită din evoluție a fost extrem de dureroasă și a necesitat ulterior chiuretaj. Alte persoane au atras atenția că reacțiile organismului diferă și că supravegherea medicală este esențială.

Avortul în România

Imediat după 1989, România a devenit una dintre țările cu cele mai ridicate rate ale avortului din lume, într-un context în care contracepția era slab accesibilă.

Datele INS arată un număr uriaș de sarcini întrerupte. Aproape un milion în primii ani de tranziție și peste 500.000 în următorii. 

• 1990: 992.265

• 1991: 866.934

• 1992: 691.863

• 1993: 585.761

• 1994: 530.191

• 1995: 502.840

Din 1996, cifrele au scăzut la sub 500.000.

• 1996: 455.340

• 1997: 346.468

• 1998: 270.930

• 1999: 259.266

• 2000: 257.267

• 2001: 253.426

• 2002: 246.714

• 2003: 223.914

A urmat apoi o scădere accelerată:

• 2004: 189.683

• 2005: 162.087

• 2006: 149.598

• 2007: 136.647

• 2008: 127.410

• 2009: 115.457

• 2010: 101.271

• 2011: 102.896

Iar din 2012, numărul  întreruperilor de sarcină a scăzut la sub 100.000 pe an:

• 2012: 87.477

• 2013: 85.742

• 2014: 77.806

• 2015: 70.447

• 2016: 63.085

• 2017: 55.931

• 2018: 52.018

Iar după 2019, pragul a scăzut și mai mult: sub 50.000 de avorturi în fiecare an.

• 2019: 47.167

• 2020: 31.681

• 2021: 29.066

• 2022: 28.420

• 2023: 29.584

• 2024: 29.391

Chiar dacă cifrele au scăzut de peste 30 de ori, România se află încă printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai multe avorturi. Datele Eurostat din 2025 plasau țara noastră pe locul șase la numărul de întreruperi de sarcină, după Franța, Estonia, Ungaria, Spania și Portugalia.

Cele mai multe avorturi au fost înregistrate la grupa de vârstă 25-29 de ani, urmată de 20-24 de ani. 

Sursa: Eurostat

În România, avortul la cerere este legal până la 14 săptămâni de sarcină. Cu toate acestea, accesul real la procedură diferă considerabil de la un oraș la altul. O analiză realizată în 2024 de Asociația Moașelor Independente arăta că 63% dintre spitalele publice nu oferă acces la întreruperi de sarcină. 

Cum a devenit educația sexuală unul dintre cele mai controversate subiecte politice

În forma inițială, proiectele legislative discutate în Parlament vorbeau despre introducerea unor programe de educație sexuală și de sănătate reproductivă pentru prevenirea sarcinilor la minore și a bolilor cu transmitere sexuală.

În 2020, Camera Deputaților a adoptat însă o modificare majoră: termenul „educație sexuală” a fost înlocuit cu „educație sanitară”, iar participarea elevilor a devenit condiționată de acordul scris al părinților.

Decizia a provocat reacții puternice din partea organizațiilor civice și a specialiștilor în educație, care au acuzat politicienii că transformă un subiect de sănătate publică într-o temă ideologică.

Președintele Klaus Iohannis a atacat legea la Curtea Constituțională, susținând că formularea este neclară și restrictivă. CCR a respins însă sesizarea, iar legea a mers mai departe.

După mai multe reexaminări și dezbateri parlamentare, legea a fost promulgată în 2022 într-o formă și mai limitată: programele de „educație pentru sănătate” urmau să fie desfășurate doar din clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților.

În 2026, în continuare, România nu are o oră specifică de educație sexuală, nici măcar la liceu.