Pune virozele pe fugă!

E sezonul virozelor respiratorii. Simptomele precum nasul înfundat, strănuturile, răguşeala, durerile de cap îţi sunt mai cunoscute decât ţi-ai fi dorit. Ce-ar fi, totuşi, ca în acest an să scapi de grija lor? Iată cum.

Din toamnă până în primăvară, răceala te pândeşte peste tot: la serviciu, în mijloacele de transport în comun, chiar şi acasă. Nici grădiniţele sau şcolile nu sunt ferite de virusurile responsabile de guturaiul de sezon sau de gripă. Tot ce poţi să faci este să te înarmezi bine, pentru a putea combate cu succes răceala, atunci când dă târcoale familiei tale. Iar pentru a-ţi cunoaşte adversarii, iată câteva repere.

Cum se manifestă?

Când eşti răcit: îţi curge şi ţi se înfundă nasul, îţi lăcrimează ochii, te doare capul, ai febră, te simţi obosit, strănuţi sau tuşeşti, te ustură în gât, ai urechile înfundate... O răceală obişnuită nu durează mai mult de o săptămână. Dacă manifestările depăşesc acest interval şi, în plus, se agravează, este cazul să te adresezi unui medic.

Atenţie, se ia!

Este suficient un singur strănut sau tusea persoanei de lângă tine pentru ca şi tu să răceşti. Picăturile invizibile din secreţiile nazale şi faringiene eliberate în timpul strănutului ajung la o distanţă de 45 cm. Iar dacă o persoană care strănută duce mâna la gură şi apoi pe bara din autobuz, ceilalţi călători sunt expuşi şi ei riscului de a se îmbolnăvi. O metodă eficientă de a-i proteja pe ceilalţi când eşti răcit este să duci batista la gură când strănuţi sau tuşeşti.

Cum te poţi proteja

Principalul sfat al specialiştilor pentru a scăpa de nesuferitul guturai este simplu: să te speli des pe mâini.
Iar împotriva gripei, singura metodă sigură este vaccinarea antigripală, care se face toamna, în lunile octombrie-decembrie.

Vaccinul antigripal îşi face efectul la trei săptămâni după injectare şi te protejează timp de minimum 6 luni. Înainte de a-ţi face vaccinul, trebuie să te asiguri că nu eşti alergic la substanţele componente ale acestuia, cum ar fi albuşul de ou. Persoanelor cu imunodeficienţe şi copiilor sub 6 ani li se recomandă vaccinarea de două ori la interval de 4 săptămâni. La 1-2 zile de la vaccinare pot apărea unele efecte secundare: reacţii locale, febră, dureri musculare uşoare, cefalee.

De ce vaccinul antigripal nu te apără de răceală

Numărul virusurilor de răceală simplă care circulă în sezonul rece este atât de mare, încât o persoană poate să sufere, de-a lungul celor trei anotimpuri, chiar şi 6-8 episoade de guturai.

Virozele respiratorii au la bază cel puţin cinci familii de virusuri. De aceea, dacă cineva a contactat unul dintre virusurile răcelii, el nu devine rezistent decât la acel virus, fiind în continuare vulnerabil la celelalte.

Cât priveşte gripa, situaţia este cu totul alta. Tulpinile responsabile cu instalarea gripei sunt doar trei: A, B şi C şi sunt diferite de cele care dau viroze respiratorii.

Copiii şi vârstnicii, cele mai uşoare victime

În cazul celor mici, sistemul imunitar nu este complet dezvoltat şi, de aceea, răcesc destul de uşor. Iar dacă într-o comunitate există un singur copil gripat, riscul este mare ca şi ceilalţi să se îmbolnăvească. Sistemul imunitar al persoanelor trecute de 50 de ani scade, iar vârstnicii cad şi ei uşor pradă virusurilor răcelii şi ale gripei.

Măreşte-ţi imunitatea!

Un sistem imunitar puternic te va ajuta să faci faţă mai uşor sezonului rece. Hidratarea cu apă, ceaiuri, sucuri naturale, exerciţiile fizice sunt elemente-cheie pentru a te feri de guturai. Alimentaţia joacă, şi ea, un rol important în prevenirea răcelilor. Iată ce nu trebuie să-ţi lipsească din farfurie dacă vrei să te bucuri de o imunitate de fier:

1. Citricele, kiwi, ardeiul gras, roşiile sunt bogate în vitamina C, un antioxidant eficient pentru combaterea virusurilor. Cu două portocale îţi asiguri necesarul zilnic de vitamina C (120 mg).

2.  Iaurtul probiotic conţine principii active care reduc cu 25% riscul de a contacta virusul guturaiului.
 
3. Ficatul, carnea roşie, fructele de mare şi gălbenuşul de ou conţin zinc, un element important pentru întărirea imunităţii. În plus, carnea conţine proteine necesare bunei funcţionări a sistemului imunitar, deoarece anticorpii sunt de fapt proteine de apărare.

4. Peştele oceanic, nucile, alunele, de rapiţă, de soia. Acestea sunt alimente bogate în acizi graşi omega 3, fără de care sistemul imunitar nu ar funcţiona la parametrii optimi.

5. Usturoiul conţine seleniu, un alt aliat al sistemului imunitar. În plus, atât usturoiul, cât şi ceapa conţin compuşi ai sulfului, care previn infecţiile.

Adevărat sau fals?

„Pentru a-i proteja de răceală pe cei mici, trebuie să îi îmbraci gros când ieşiţi afară, în sezonul rece.”

Fals. Excesul termic creat de stratul prea gros de haine duce la transpiraţie. Iar umezeala de la nivelul pielii favorizează apariţia infecţiilor respiratorii. De aceea, răcesc mai uşor tocmai copiii înfofoliţi.

„Semnele gripei apar de-abia la trei zile de la contactul cu virusul.”

AdevĂrat. Perioada de incubaţie a virusului gripal este de 3-4 zile, comparativ cu viroza, care se manifestă la 1-2 zile după contactarea virusului.

„În cazul virozelor, nu se administrează antibiotice.”

AdevĂrat. Antibioticele nu distrug virusurile, ci doar bacteriile. Iar dacă iei antibiotice după ureche, nu faci altceva decât să dezvolţi rezistenţă la respectivele medicamente.

„Vaccinul antigripal te protejează şi de răceală, şi de gripă.”

Fals. Vaccinul antigripal cuprinde doar tulpina virusului gripal care circulă în sezonul respectiv, nu şi multitudinea de virusuri care determină apariţia guturaiul. De aceea, chiar dacă ţi-ai făcut vaccinul, poţi să răceşti, dar nu vei face gripă.

Ce medicamente îţi uşurează suferinţa

Tratamentul virozelor de sezon se face cu medicamente care ameliorează simptomele. Pentru scăderea febrei sunt indicate antitermicele, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul. Specialiştii recomandă precauţie în administrarea de aspirină la copiii mai mici de 16 ani, deoarece poate duce la instalarea sindromului Reye (o afecţiune caracterizată prin acumularea de grăsimi la nivelul ficatului şi edem cerebral). Mai pot fi folosite, de asemenea, la recomandarea medicului de familie sau a farmacistului, dezinfectante nasofaringiene, medicamente contra tusei, algocalmin pentru durerile de cap sau musculare.

Remedii  din natură, la îndemâna tuturor

Dacă te temi de injecţii, homeopatia îţi vine în întâmpinare cu un vaccin antigripal homeopatic. Acest vaccin constă, de fapt, în nişte pastiluţe care se administrează câteva zile pe lună. Vaccinul homeopatic, asemenea celui injectabil, se prepară anual din tulpinile virale specifice sezonului gripal respectiv. Iar dacă vrei să înlocuieşti pilulele contra răcelii cu remedii blânde, cu mai puţine efecte adverse, acestea sunt cele mai indicate tratamente:

Ceaiurile de genţiană, pelin, ghinţură, anghinare, păpădie scad febra. Infuziile se prepară dintr-o linguriţă de plantă uscată la 250 ml apă călduţă. Se bea o cană cu ceai seara, înainte de culcare.

Infuzia dintr-o lingură de măghiran uscat la o cană cu apă este recomandată pentru proprietăţile sale diuretice, sudorifice şi expectorante.

Decoctul de măceşe grăbeşte vindecarea guturaiului, datorită conţinutului mare de vitamina C. Decoctul se prepară dintr-o mână de fructe uscate, care se fierb în 500 ml de apă. Bea trei căni cu ceai pe zi.

Pătlagina, levănţica, cimbrul, isopul sunt plante care calmează senzaţia de usturime din gât. Pregăteşte-ţi câte un ceai din 50 mg de plantă la 250 ml apă şi bea câte două căni zilnic.

Uleiurile volatile de busuioc sau de eucalipt desfundă căile respiratorii. Pune câteva picături de ulei volatil în lampa de aromaterapie.

Medicii homeopaţi recomandă oscilococcinum, un remediu pentru întărirea imunităţii şi pentru atenuarea simptomelor de răceală.

Pentru imunizare nespecifică pot fi folosite: echinacea (comprimate, tinctură); propolis (tinctură), extract de chimen negru (comprimate), oscilococcinum (preparat homeopat). Echinacea se administrează timp de 30 zile, tinctura de propolis, 15 zile, extractul de chimen negru, 4 săptămâni (3-4 capsule pe zi). Oscilococcinum se ia pe toată perioada anotimpului rece, o doză pe săptămână în scop profilactic. De asemenea, se suplimentează cantitatea de vitamina C (consum de citrice, de sirop presat la rece de cătină, afine). Mierea de albine poate fi folosită ca adaos la ceaiuri sau lapte călduţ.