Poliţia israeliană, în stare de alertă de Paştele evreiesc

Armata a impus închiderea Cisiordaniei şi Fâşiei Gaza pentru cel puţin o săptămână Paştele evreiesc începe astăzi şi va dura o săptămână. Forţele israeliene de poliţie au

Armata a impus închiderea Cisiordaniei şi Fâşiei Gaza pentru cel puţin o săptămână

Paştele evreiesc începe astăzi şi va dura o săptămână. Forţele israeliene de poliţie au fost plasate în stare de alertă pentru a preîntâmpina atentatele în cursul acestei importante sărbători. Timp de zece zile, mii de poliţişti vor fi desfăşuraţi în întreaga ţară, "în tot felul de locuri, pe străzi, în centrele comerciale", potrivit surselor militare.

Armata israeliană a impus ieri închiderea, pentru cel puţin o săptămână, a Cisiordaniei şi a Fâşiei Gaza, pentru asigurarea securităţii în perioada sărbătoririi Pesahului (Paştele evreiesc). Măsura, intrată în vigoare în zori, le interzice palestinienilor să meargă în Israel pentru afaceri sau la muncă, până la 26 aprilie. Există numai puţine excepţii, din motive umanitare.

Israelul se teme de eventuale atacuri comise de grupările armate palestiniene provenind din Gaza şi din Cisiordania şi de Hezbollah, la frontiera de nord a ţării. În 2002, cu ocazia Pesahului, un atentat sinucigaş comis într-un hotel israelian a făcut 30 de morţi, provocând o majoră ofensivă a armatei israeliene în Cisiordania. Nivelul de alertă va fi ridicat la maximum în instituţiile evreieşti din întreaga lume pe parcursul weekendului.

"Sărbătoarea libertăţii"

Pesah este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea ieşirii din Egipt sub conducerea lui Moise. Simbolizează eliberarea din robia egipteană, fiind denumită şi "Sărbătoarea libertăţii" (Hag Ha-Herut). Culmea acestei sărbători este noaptea de Seder, pentru care se fac mari pregătiri. Consumul de "hameţ" (pâine şi produse dospite din cereale) este interzis. Se mănâncă "maţa" (pască sau azimă, respectiv pâine nedospită).
În primele două seri de Paşte, familiile se adună în jurul mesei, pe care se află, alături de pâinea nedospită, alte şase feluri de mâncare tradiţionale, cu valoare de simbol.

Charoset, un amestec de nuci măcinate, mere, scorţişoară şi miere de albine, ouă, apă sărată în care se înmoaie oul, marror, un hrean foarte amar, karpas, un amestec de cartofi fierţi, ridichi şi pătrunjel, z'roah, o bucată de carne sau doar un os ce simbolizează mielul pascal, la rândul său simbol al salvării evreilor din sclavie. În timpul meselor de Seder, evreii citesc din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah şi din scrierile rabinilor care prezintă exodul din Egipt.

Polemică privitoare la renovarea Zidului Plângerii

Blocuri de piatră din Zidul Plângerii, unul din locurile cele mai venerate ale iudaismului, necesită restaurare, potrivit rabinului responsabil de acest obiectiv religios din Ierusalim. Rabinul Shmuel Rabinowitz precizează că mici blocuri de piatră, situate în partea superioară a zidului, sunt pe cale să cadă, exprimându-şi speranţa să fie restaurate la vară. Pe de altă parte, Mohammed Hussein, cea mai înaltă autoritate religioasă musulmană din Ierusalim, susţine că zidul face parte din moscheea Al-Aqsa şi că orice acţiune a Israelului în acest loc ar fi considerată o agresiune.