De ce Israelul și Hamas au motive puternice să nu dorească prelungirea armistițiului. Ce indicii oferă negocierile mediate de Qatar și SUA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Negociatorii speră să anunțe curând planuri de prelungire a armistițiului temporar de patru zile în Gaza, dar admit că există dificultăți destul de mari în condițiile în care mișcarea islamistă nu dorește să piardă spațiu de manevră, iar Benjamin Netanyahu oportunitățile de a lovi care i-ar asigura victoria.

Primii deținuții palestinieni au părăsit o închisoare israeliană de lângă Ramallah FOTO EPA-EFE
Primii deținuții palestinieni au părăsit o închisoare israeliană de lângă Ramallah FOTO EPA-EFE

Ei trebuie mai întâi să îl convingă pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, de faptul că, acceptând prelungirea pauzei în ostilități, nu este atras astfel într-o capcană care să favorizeze o extindere a dominației Hamas în Gaza.

Liste suplimentare cu ostatici deținuți de Hamas se întocmesc deja, în timp ce 50 de prizonieri este de așteptat să fie eliberați în următoarele patru zile. Totuși, cei implicați în negocieri recunosc că orice nou acord întâmpină mari dificultăți, inclusiv probabilitatea ca Hamas să ceară eliberarea unui număr simțitor mai mare de palestinieni, peste raportul de unu la trei convenit pentru prima tranșă de ostatici. În închisorile israeliene se află până la 7.000 de palestinieni, dintre care unii execută mai multe condamnări pe viață pentru crimă.

Până la 10 zile ar putea fi rezervate pentru o pauză neîntreruptă, doar că Qatarul - care a mediat acordul dintre Israel și Hamas - nu a stabilit o limită. Pe de altă parte, Netanyahu și echipa sa au declarat că armata israeliană se pregătește deja pentru reluarea ostilităților după patru zile, o avertizare care era de așteptat.

Cea mai mare dificultate pe care trebuie să o depășească diplomații este că ambele părți beligerante au motive întemeiate să nu prelungească armistițiul. Hamas ar pierde o pârghie  asupra Israelului dacă toți ostaticii ar fi eliberați. Totodată, se argumentează că Hamas nu își poate permite să facă prea multe concesii fără a pierde sprijin în fața celorlalte grupuri militare rivale care operează în Gaza, cum ar fi Jihadul Islamic Palestinian.

În ceea ce îl privește pe Netanyahu, riscul constă în a fi atras într-o încetare a focului în urma căreia structurile militare ale Hamas ar rămâne intacte - o situație care contravine promisiunii sale că această bătălie nu poate fi o repetare a celor patru conflicte anterioare cu Hamas, și că acesta va fi zdrobit definitiv. Netanyahu a spus că Israelul duce o luptă între barbarie și civilizație, așa că nu își poate permite un final în care victoria sa nu ar fi totală. 

În plus, Netanyahu e conștient că, dacă s-ar mulțumi cu un rezultat neclar, ar fi pus la stâlpul infamiei de către extremiștii de dreapta din guvernul său, care s-ar putea retrage din coaliție și ar putea cere alegeri pe care sondajele arată că publicul le dorește - și pe care el cu siguranță le-ar pierde covârșitor.

Așadar, cei care fac presiuni pentru o prelungire a încetării focului nu au prea multe cărți avantajoase. Ei se bazează pe o presiune emoțională copleșitoare din partea familiilor ostaticilor care nu au fost încă eliberați, precum și pe insistența internațională ca ajutorul umanitar să continue să intre în Gaza. Următoarele zile ar putea evidenția cât de aproape a fost Gaza de o foamete în masă.

Actorii cheie

Diplomații consideră că cei trei actori-cheie în procesul decizional israelian sunt cabinetul de război, biroul lui Netanhayu și agenția de informații Mossad, iar dintre aceștia trei, Mossad este cel mai probabil să susțină o prelungire a pauzei în ostilități.

Speranța este că Mossadul are cunoștințele necesare pentru a-l convinge pe Netanyahu că  viziunea privind eliminarea militară a Hamas trebuie cel puțin conturată mai clar.

Anunțul președintelui egiptean, Abdel Fatah al-Sisi, vineri, că ar putea vedea un rol pentru forța arabă de menținere a păcii este un progres. Remarcile sale oferă cel puțin perspectiva unui orizont politic care până acum a lipsit, în afară de continuarea controlului de securitate israelian asupra Gaza, notează Guardian.

Sisi a făcut apel la un stat palestinian, dar unul „demilitarizat și să existe garanții în acest sens, sub forma unor forțe NATO, ONU, arabe, americane". Orice doriți". Este posibil ca el să nu se refere la un rol de securitate interimar în Gaza pentru statele arabe, ci la o propunere pe termen mai lung, odată cu formarea unui stat palestinian.

Biden: „șanse reale”

Președintele american Joe Biden a răspuns vineri întrebării în acest sens a unui reporter că este încrezător că există șanse „reale” ca armistițiul dintre Israel și Hamas să fie prelungit, a relatat Reuters.

Biden nu a dorit să speculeze în privința duratei războiului dintre Hamas și Israel

„Nu știu cât timp va dura”, a declarat Biden reporterilor.

„Așteptarea și speranța mea este că, pe măsură ce avansăm, și restul lumii arabe și regiunea exercită presiuni asupra tuturor părților pentru a pondera [ostilitățile] și a le pune capăt cât mai repede posibil", a precizat el.

Conform termenilor armistițiului, 50 de femei și copii ostatici urmează să fie eliberați în decurs de patru zile, în schimbul a 150 de femei și copii palestinieni din închisorile israeliene. Israelul spune că armistițiul ar putea fi prelungit în cazul în care vor fi eliberați mai mulți ostatici, în ritm de 10 pe zi.

Cu toatea astea, ambele părți au promis reluarea luptelor.

Abu Ubaida, purtătorul de cuvânt al ramurii armate a Hamas, a declarat într-un mesaj video că acesta este un "armistițiu temporar" și a cerut "o escaladare a confruntării ... pe toate fronturile de rezistență", inclusiv în Cisiordania ocupată de Israel.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, s-a exprimat în mod similar, calificând pauza drept "scurtă" și spunând că la încheierea acesteia „războiul (și) luptele vor continua cu mare putere”.

Cum au decurs negocierile care s-au finalizat cu actualul acord

Israelienii insistau asupra faptului că nu era suficient să elibereze doar 50 din cei aproximativ 240 de ostatici. Trebuia să fie mai mulți, spuneau ei. În acel moment, președintele Joe Biden a trebuit să intervină pentru a-l convinge pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu să accepte ceea ce era pe masă și apoi să continue de acolo, a relatat NYT.

În ceea ce privește Hamas, potrivit unor înalți oficiali ai administrației, liderii mișcării cereau ca încetarea temporară a ostilităților să țină cinci zile, în timp ce israelienii refuzau să accepte mai mult de patru. Biden i-a comunicat emirului Qatarului, care slujea drept intermediar pentru Hamas, că patru zile este tot ce vor obține pentru moment.

Eforturile diplomatice ce au făcut posibil acordul privind eliberarea ostaticilor a fost chinuitoare și anevoioasă, marcată de progrese neregulate, de neîncredere profundă, de decizii grele și de momente de criză în care tot ce s-a obținut a fost pe punctul de a se pierde. Niciuna dintre părți nu a obținut exact ceea ce își dorea. Dar dacă acordul este dus la bun sfârșit cu succes în următoarele câteva zile, este susceptibil să slujească drept model pentru negocieri ulterioare în vederea eliberării mai multor ostatici și a extinderii armistițiului

"Acordul de aseară este o dovadă a diplomației neobosite și a determinării multor persoane dedicate din cadrul guvernului Statelor Unite de a-i aduce pe americani acasă", a scris Biden miercuri pe X.

La scurt timp după atacul din 7 octombrie, guvernul Qatarului, un mic emirat din Golf care găzduiește unii lideri ai Hamas, dar care întreține relații strânse și cu SUA, a abordat Casa Albă spunând că are informații despre ostatici și a sugerat posibilitatea unui acord pentru a obține eliberarea lor. Qatarul a cerut ca un mic grup de oficiali americani să lucreze în secret cu ei și cu israelienii.

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite