Până unde vor merge “Indignaţii” din Spania?

0
0

Público, Spania: Pe 22 mai, spaniolii au sancţionat guvernul socialist în timpul alegerilor locale. Dar în toată ţara, manifestaţiile continuă pentru a cere mai multă democraţie politică. Totuşi această mişcare nu este suficient de structurată pentru a dura.

Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi.

Scânteia aprinsă de mişcarea Democracia Real Ya (Democraţia Adevărată Acum-DRY) s-a aprins. Şi într-un mod atât de neşteptat şi puternic, încât puţini îndrăznesc să prezică până unde va ajunge mişcarea de regenerare democratică a miilor de tineri care au ocupat mai multe pieţe spaniole de şapte zile încoace.

Cauzele: Criza economică dar nu numai

“Una dintre cele mai bune studente ale mele de acum câţiva ani se afla pe 15 mai în Puerta del Sol. Este internă într-un birou de avocaţi pentru 300 de euro”, povesteşte Irene Martín, doctor în Ştiinţe Politice a Universităţii Autonome din Madrid (UAM). Nu este un caz excepţional, ci reprezentativ al problemelor tinerilor spanioli, care cunosc cu vârf şi îndesat precaritatea locurilor de muncă, având în vedere că rata şomajului ajunge la 43% în Spania. “Situaţia lor este cea mai rea din toată Europa, chiar mai rea decât în Grecia”, subliniază ea. Martín spune că tinerii sunt grupul cel mai semnificativ din Mişcarea din 15-M şi arată două caracteristici ale acestora: “Aparţin unor organizaţii care nu sunt foarte cunoscute şi sunt oameni care nu sunt politizaţi”. În realitate, se confruntă cu o situaţie “obiectiv dezastruoasă, care probabil se va înrăutăţi”.

Condiţiile economice nu sunt suficiente pentru a explica fenomenul. Pentru profesorul de sociologie de la Universitatea Complutense din Madrid, Ignacio Sánchez-Cuenca, nemulţumirea din cauza crizei este evidentă: “Condiţiile se întruneau încă din mai 2010, când José Luis Rodríguez Zapatero a făcut virajul în politica economică". Totuşi, pentru el, elementul care a declanşat totul a fost “percepţia pe care o are multă lume despre neputinţa guvernului de a face faţă situaţiei”. În opinia sa, în realitate, guvernanţii şi partidele au mâinile legate. “Guvernele nu au cum să dea un răspuns autonom în faţa crizei, răspuns care să nu fie dictat de UE sau Germania”, explică el.

Scopurile: Mai multă democraţie

Una dintre criticile Mişcării 15-M se îndreaptă spe actualul sistem democratic. “Nu ne reprezintă!” este unul dintre mesajele cele mai repetate. Profesorul de Ştiinţe Politice, fost preşedinte al CIS, Fernando Vallespín subliniază caracterul simbolic al mişcării. Pentru el “cel mai interesant este că îţi găseşte originea în eşecul funcţionării democraţiei, în carenţele relaţiei clasei politice cu societatea”. Aceste greşeli se constată în sondaje. De mai bine de un an, politicieni şi partidele sunt văzuţi de cetăţeni drept cea de-a treia problemă a ţării. Mişcarea 15-M presupune că “s-a terminat cu cecul în alb de patru ani pentru politicieni, după alegeri”, anunţă politologul Juan Carlos Monedero, care spune că politicienii trebuie să înceapă să dea socoteală.

Exemplul: Efectul contagios al Sudului

Vântul revoluţiilor din lumea arabă a ajuns în Spania. Dar cu nuanţe: “Propunerile cele mai inovatoare vin din Sud”, spune Monedero. Politologul Universităţii Autonome din Madrid Ignacio Criado spune că singurul punct comun între ambele mişcări este folosirea reţelelor sociale. “Au permis reunirea a unor grupuri şi persoane foarte diferite”, susţine Irene Martín, specialistă în cultura politică a tinerilor, care face o diferenţă clară între situaţii: “Aici e democraţie şi acolo, nu”. Totuşi, vede legături. “Este mai uşor să ne mobilizăm când lumea este mai agitată”, explică ea.

Versiunea completă, pe Presseurop.eu/ro.

Mai multe - În lume

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite