"O lume fără islam" – un mesaj raţional sub un titlu incendiar

Este islamul inamicul numărul unu al Occidentului? Sau mai degrabă o necunoscută pentru occidentali? Este islamismul vinovat de toate turbulenţele zilei, care i se atribuie? Sau e vorba

Este islamul inamicul numărul unu al Occidentului? Sau mai degrabă o necunoscută pentru occidentali? Este islamismul vinovat de toate turbulenţele zilei, care i se atribuie?

Sau e vorba mai curând de conflicte naţionaliste, interetnice ori pentru resurse decât adversităţi între religii. Acesta este mesajul articolului scos pe coperta Foreign Policy România nr. 2 şi punctul de plecare a dezbaterii FP România de la Constanţa, din 20 februarie, cu titlul "Este islamismul vinovat?".

După implozia sistemului comunist, islamismul pare să fi devenit inamicul numărul unu al sistemului democraţiei liberale. Samuel Huntington a definit chiar un "conflict al civilizaţiilor" - chit că aceasta ar fi mai mult o diferenţă de culturi civice specifice, s-a ajuns repede la o dihotomie "Islam vs Occident".

Simplismul este foarte des prezent în presa occidentală, pe care o consumăm şi noi, românii. Şi chiar în discursurile politicienilor incorecţi politic, care sunt nevoiţi apoi să acuze neînţelegeri, trunchieri ş.a.m.d. Un discurs în oglindă este livrat, desigur, şi de sursele radicalismului islamist.

Oricum, când nu este vorba despre criza economică globală, cele mai multe evenimente de prim-plan internaţional sunt cu actori musulmani. Concurenţă le mai fac doar politica energetică a Rusiei, în Europa, şi deficitul comercial cu China, în America.

Actori musulmani

Pe de altă parte, "pământurile musulmane" chiar sunt "fierbinţi". De asemenea, putem lesne găsi şiruri de întâlniri cu potenţial conflictual - sau de detensionare? - între Occident şi lumea islamică.

Autorităţile de la Islamabad au pus asasinarea lui Benazir Bhuto pe seama radicalilor islamişti pakistanezi afiliaţi la Al-Qaida. Cu sprijin local şi cu slaba ripostă a armatei pakistaneze, talibanii îşi refac forţele în regiunile tribale ale Waziristanului şi atacă mai departe trupele străine din Afganistan. Pe fondul instabilităţii politice din Pakistan, SUA s-au sesizat şi asupra posbilităţii ca arsenalul nuclear pakistanez să cadă sub controlul forţelor islamiste ori chiar al grupărilor Al-Qaida.

De unde şi propunerea de trimitere a unor comandouri americane pentru protecţia ogivelor pakistaneze şi a altora care să acţioneze în regiunile tribale, împotriva talibanilor, militanţilor Al-Qaida şi a altor extremişti locali. Aflat în Europa, preşedintele-general Pervez Musharraf a respins vehement orice intervenţie americană în Pakistan şi a promis alegeri libere - dar a menţionat şi "obsesia vestică pentru democraţie". Sunt statele musulmane incompatibile cu democraţia?

În recentul său turneu din Golf, preşedintele George W. Bush a felicitat Emiratele Arabe Unite - aliate ale Americii - că sunt "un stat musulman model". Apoi a adus noi arme performante Arabiei Saudite - altă mare aliată arabă a Washingtonului -, pentru a se apăra mai bine împotriva Iranului, noul inamic nr. 1 al Americii. În paralel, preşedintele Franţei a oferit statelor arabe din Golf tehnologii nucleare civile în schimbul unor contracte energetice. Şi al unei baze militare, care face din Franţa prima ţară după SUA cu militari în Golf.

Dat fiind că ideologia islamistă - cu care defilează şi Al-Qaida - respinge orice fel de ocupaţie străină, are prezenţa militară occidentală în Golf acceptul populaţiilor locale? Cât pot dura aceste alianţe între statele arabe din Golf şi cele occidentale? Este Iranul o ameninţarea comună, care să le menţină?

Pe de altă parte, şi Malaysia strânge rândurile cu bogatele Emirate, inclusiv în materie de finanţe islamice, iar miliardari arabi investesc masiv în Asia musulmană. S-a constituit deja un bloc funcţional al statelor islamice?

Vălurile islamice

Mai aproape de Europa avem tema vălului islamic. Franţa lui Chirac l-a interzis în şcoli, în numele unei laicităţi republicane la care Sarkozy este gata să renunţe. Marea Britanie - unde şeful Bisericii Anglicane a recomandat ca anumite precepte ale legii islamice să fie acceptate în sistemul de drept al Regatului - a lăsat fiecare cetăţeană de religie musulmană să aleagă singură dacă poartă sau nu vălul. Singură sau în familie? Societăţile islamice originare obligă femeile să poarte vălul în public - ca şi "halatul" iranian ori burqa afgană. De altfel, obligaţii vestimentare, potrivit statutului sau vârstei există şi în Occident - în sate sau multinaţionale.

Subiecte de dezbateri

Există astfel de "provocări ale islamului"? Ar fi mai liniştită o lume fără islam? Unii zic că nu. De pildă, Graham Fueller, în eseul "O lume fără islam", publicat în numărul doi al revistei Foreign Policy România. "Ce-ar fi fost dacă islamul n-ar fi existat? Pentru unii, aceasta ar fi o perspectivă liniştitoare: nicio ciocnire a civilizaţiilor, niciun război sfânt, niciun terorist.

Oare ar fi cucerit creştinismul lumea? Ar fi fost Orientul Mijlociu o călăuză paşnică a democraţiei? Ar mai fi avut loc 11 septembrie? Încercaţi totuşi să înlăturaţi islamul din cursul istoriei şi veţi constata că lumea va sfârşi exact acolo unde se află acum." Fostul strateg al CIA crede ca religia islamică s-a aşezat şi avansează în regiuni în care au existat şi ar fi existat, există şi vor exista conflicte nu neapărat religioase, ci interetnice, geopolitice şi pentru resurse.

Dar ştim foarte puţine chiar şi despre situaţiile despre care se vorbeşte cel mai mult. De pildă, despre Iran. "Regimul islamic, începând cu portul în public, poate fi mai dur în Arabia Saudită decât în Iran, dar mediile vestice, iar în trena lor cele româneşti, deplâng mai mult viaţa de la Teheran decât cea de la Riad - unde domnesc aliaţi ai Occidentului.

În interiorul ţării, iranienii se pot ridica împotriva administraţiei Ahmadinejad, dar asta nu-i împiedică să susţină la fel de vehement dreptul ţării lor de a fi o putere nucleară. Apetenţa pentru schimbarea regimului republican islamic este mică până şi la tinerii care poartă jeans şi consumă alte produse occidentale" - argumentează tot în FP România nr. 2 şi doctorul în antropologie Alexandru Bălăşescu, care s-a specializat în chestiuni islamice atât în SUA, cât şi în Iran.

Aşadar, "O lume fără islam" aduce întrebarea "Este islamismul vinovat?". Sub titlurile incendiare la prima vedere, dezbaterea FP România de la Constanţa, care însoţeşte lansarea numărului 2 al revistei, nu doreşte decât să pună în discuţie puţinătatea cunoştinţelor care duce la dihotomii precum "Islam vs Occident". Şi să adune un plus de cunoaştere a complicatei problematici, din cunoaşterile parţiale ale participanţilor.