Netanyahu, iritat după ce planurile Mossad privind o revoltă în Iran au eșuat: „scenariul rapid” nu s-a materializat
0Planurile care promiteau o prăbușire rapidă a regimului de la Teheran par să se fi lovit de realitate. Premierul israelian Benjamin Netanyahu este tot mai frustrat după ce strategia serviciului de informații Mossad, care miza pe declanșarea unei revolte populare în Iran, nu a produs rezultatele anticipate.

Potrivit unui amplu material publicat de The New York Times, care citează oficiali actuali și foști din serviciile de informații americane și israeliene, Netanyahu ar fi discutat acest scenariu inclusiv în încercarea de a-l convinge pe președintele american Donald Trump să susțină acțiunea militară împotriva Iranului, scrie Times of Israel.
Ideea era simplă pe hârtie, dar riscantă în execuție: eliminarea liderilor iranieni ar fi trebuit să declanșeze un val de nemulțumire internă, pe care Mossad îl putea amplifica prin operațiuni clandestine — proteste, sabotaj, acte de rezistență — până la o revoltă generalizată care să ducă la căderea regimului.
În practică, lucrurile au evoluat diferit. În loc să cedeze, conducerea iraniană s-a consolidat, iar perspectivele unei revoluții par, cel puțin pentru moment, reduse.
Oficialii americani și o parte dintre cei israelieni privesc acum cu scepticism ideea unei schimbări de regim. Contextul intern din Iran nu pare favorabil: protestele anterioare au fost reprimate violent, cu mii de victime, iar teama unei noi represiuni — amplificată de bombardamentele externe — descurajează mobilizarea în stradă.
Șeful Mossad, David Barnea, ar fi prezentat personal acest plan lui Netanyahu
Potrivit informațiilor apărute, șeful Mossad, David Barnea, ar fi prezentat personal acest plan lui Netanyahu, estimând că agenția poate genera o mișcare de masă după eliminarea conducerii iraniene. Strategia ar fi fost expusă și la Washington.
Predecesorul său, Yossi Cohen, avea însă o abordare diferită, considerând schimbarea regimului puțin probabilă și preferând tactici mai prudente: sancțiuni și operațiuni punctuale, precum eliminarea unor oameni-cheie din programul nuclear iranian.
Barnea a ales o direcție opusă, investind masiv în scenariul unei revolte interne. Speranța era ca, în urma unor lovituri aeriene intense la începutul conflictului, nemulțumirea populară să explodeze.
Dar această „scânteie” nu a aprins focul așteptat.
De ce nu ies în stradă iranienii
Un fost oficial american implicat în dosarul iranian explică de ce: populația este, în mare parte, reticentă să iasă în stradă. „Mulți nu protestează pentru că știu că vor fi împușcați. Pur și simplu nu vor să moară”, a declarat acesta.
Pe de altă parte, există și o categorie largă de cetățeni nemulțumiți de regim, dar care nu sunt dispuși să riște totul pentru a-l răsturna. „Vor o viață mai bună, dar nu o revoluție cu orice preț”, a mai spus sursa.
În acest context, Netanyahu ar fi devenit tot mai iritat de lipsa de rezultate. Conform The New York Times, în primele zile ale războiului, premierul s-ar fi plâns că planul nu funcționează și că există riscul ca Washingtonul să-și retragă sprijinul.
Chiar dacă oficial discursul s-a nuanțat — Netanyahu vorbește acum despre „crearea condițiilor” pentru ca iranienii să-și decidă singuri viitorul — speranța unei schimbări de regim nu a dispărut complet din calculele israeliene.
Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a sugerat recent că o astfel de evoluție rămâne posibilă, dar doar dacă vine din interior: „Este nevoie de oameni pe teren — dar iranieni”, a spus el.
Până atunci însă, realitatea din Iran rămâne una de control strict și teamă. Iar pariul pe o revoltă rapidă, care să încheie conflictul, pare să fi fost — cel puțin deocamdată — unul pierdut.























































