Myanmar: Oficiali ONU suspectează uciderea a peste 1.000 de musulmani într-o represiune armată

Doi oficiali din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) au declarat pentru Reuters că au primit informaţii  ce indică uciderea a peste 1.000 de etnici rohingya în Myanmar, o populaţie musulmană predominantă în vestul ţării, în urma unei represiuni a armatei myanmareze în regiune.

Cei doi oficiali, lucrând în cadrul unor agenţii ONU diferite din Bangladesh care se ocupă de problema refugiaţilor de război, au vorbit sub condiţia anonimităţii despre mărturiile pe care le-au auzit de la peste 70.000 de etnici rohingya care s-au refugiat în ţara vecină.

„S-a vorbit până acum despre sute de morţi, ceea ce este probabil o subestimare – putem să avem în faţă mii” a opinat unul dintre oficiali, care s-a declarat îngrijorat despre lipsa unei imagini clare a comunităţii internaţionale asupra severităţii problemelor din Myanmar.

Ambii oficiali, în cadrul unor interviuri diferite, au susţinut că estimările făcute de către agenţiile lor pe baza mărturiilor refugiaţilor rohingya depăşesc 1.000 de decese.

Aproximativ 1,1 milioane de musulmani rohingya locuiesc în Myanmar, în principal în statul Rakhine.

Acestora le este refuzată cetăţenia ţării, în timp ce poziţia oficială a statului Myanmar asupra acestora este că sunt imigranţi din Bangladesh relocaţi fie în perioada colonială, fie după obţinerea independenţei ţării.

O represiune armată a forţelor militare ale Myanmarului şi a unor facţiuni de budişti extremişti împotriva musulmanilor rohingya a început către sfârşitul lui 2016 în statul nord-vestic Rakhine, în care cei din urmă sunt majoritari. Vinerea trecută, Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a publicat un raport în care sunt menţionate omoruri în masă şi violuri în grup executate de către militarii myanmarezi în Rakhine, în ultimele luni, acestea fiind considerate în raport drept „crime împotriva umanităţii”.

Problema a atras critici repetate asupra prim-ministrului myanmarez, Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991 pentru promovarea democraţiei şi drepturilor omului. Suu Kyi a declarat recent că investiga informaţiile privind încălcarea drepturilor omului în Rakhine, însă în mare a evitat să vorbească despre situaţia populaţiei.

Fiind prima şefă a cabinetului aleasă în urma unor alegeri libere în ultimii 27 de ani, Suu Kyi se confruntă cu o constituţie care nu îi oferă control asupra armatei myanmareze, iar orice contră cu ramura militară ar putea pune în pericol tranziţia către un regim democrat a statului est-asiatic.