Moment istoric. Sonda spațială indiană a aselenizat cu succes în zona Polului Sud al Lunii

India a devenit prima țară care a reușit să aselenizeze cu succes o navă spațială în zona Polului Sud al Lunii, într-un moment istoric care a stârnit aplauze și petreceri în întreaga țară, relatează The Guardian. 

Modulul selenar Chadrayaan 3 al Indiei, a aselenizat cu succes. Foto X ISRO

CIndia a reușit ceea ce nicio altă națiune nu a mai reușit până acum, să ducă o sondă și un rover în zona Polului Sud selenar. Este o misiune istorică și o victorie pentru Agenția Spațială Indiană, alături de ESA (Agenția Spațială Europeană), cea care a sprijinit întregul proiect. Este de asemenea, o victorie în cursa spațială în ceea ce înseamnă pașii către o bază lunară permanentă.

Chandrayaan-3, care înseamnă „navă lunară" în sanscrită, a aterizat cu modulul său de aterizare Vikram puțin după ora 18.00 (12.30 GMT) în apropierea polului sud lunar, o premieră mondială pentru orice program spațial.

„India este pe Lună”, a declarat Sreedhara Panicker Somanath, președintele Organizației Indiene de Cercetare Spațială (ISRO), în momentul aterizării Vikram.

Pentru India, această aselenizare reușită marchează emergența sa ca putere spațială, în timp ce guvernul încearcă să stimuleze investițiile în lansările spațiale private și în afacerile conexe bazate pe sateliți.

Oamenii din întreaga țară au fost lipiți de ecranele televizoarelor și au spus rugăciuni în timp ce nava spațială se apropia de suprafața lunii.

„Acesta este un strigăt de victorie al unei noi Indii”, a declarat premierul Narendra Modi, care a fost văzut fluturând steagul indian în timp ce urmărea aselenizare din Africa de Sud, unde participă la summitul Brics.

Pe lângă faptul că a intrat în istorie devenind prima țară care a aterizat în zona Polului Sud selenar, India s-a alăturat SUA, fostei Uniuni Sovietice și Chinei în realizarea unei aselenizări.

Misiunea a fost lansată în urmă cu aproape șase săptămâni, în fața a mii de spectatori care au aplaudat, având nevoie de mult mai mult timp pentru a ajunge pe Lună decât misiunile Apollo din anii 1960 și 1970, care au ajuns în câteva zile.

India folosește rachete mai puțin puternice decât cele folosite de SUA pe atunci. În schimb, sonda a orbitat de mai multe ori în jurul Pământului pentru a căpăta viteză înainte de a porni pe traiectoria lunară care durează o lună.

Aceasta a fost a doua încercare a Indiei de a ateriza o navă spațială pe Lună. Ultima încercare a Indiei de a atinge polul selenar s-a soldat cu un eșec, asta la 7 septembrie 2019. Agenția Spațială Indiană (ISRO) a pierdut atunci contactul cu sonda, rămășițe ale acesteia fiind descoperite ulterior la doar 600 de kilometri de țintă.